Deschiderea audierilor la Curtea Internațională de Justiție
Curtea Internațională de Justiție (CIJ) va începe luni o săptămână de audieri pentru a examina obligațiile umanitare ale Israelului față de populația palestiniană. Aceasta are loc la mai bine de 50 de zile de la impunerea unei blocade totale asupra ajutoarelor destinate Fâșiei Gaza, ținută în derivă de război. Reprezentanți ai ONU vor participa la un maraton de cinci zile la CIJ, instituția de vârf a Națiunilor Unite, cu sediul în Haga, Olanda. Audierile vor începe la ora 10:00 (08:00 GMT) și vor fi prezidate de un complet format din 15 judecători. Prima depoziție va fi prezentată de statul Palestina, pe parcursul majorității zilei.
Participarea internațională la dezbateri
În această săptămână, alte 38 de state, inclusiv Statele Unite, China, Franța, Rusia și Arabia Saudită, precum și Liga Statelor Arabe, Organizația de Cooperare Islamică și Uniunea Africană, își vor expune pozițiile. În decembrie, Adunarea Generală a ONU a adoptat cu o majoritate substanțială o rezoluție inițiată de Norvegia, prin care solicita CIJ să emită un aviz consultativ „în mod prioritar și urgent”. Rezoluția vizează clarificarea obligațiilor Israelului în ceea ce privește prezența agențiilor ONU, organizațiilor internaționale și a statelor terțe pentru a „asigura și facilita livrarea nesancționată a proviziilor esențiale pentru supraviețuirea populației civile palestiniene”.
Controlul Israelului asupra ajutoarelor
Israelul deține controlul total asupra fluxurilor de ajutoare internaționale esențiale pentru cei 2,4 milioane de palestinieni din Fâșia Gaza, afectați de o criză umanitară extremă. Ajutoarele au fost suspendate pe 2 martie, cu puțin timp înainte de sfârșitul unui armistițiu fragil, după 15 luni de conflict. Philippe Lazzarini, șeful agenției ONU pentru refugiați palestinieni (UNRWA), a denunțat recent „o foamete provocată de om și motivată politic”.
Consecințele violenței recent înregistrate
Potrivit datelor furnizate de Națiunile Unite, aproximativ 500.000 de palestinieni au fost strămutați de la sfârșitul încetării focului de două luni. Israelul a reluat acțiunile de bombardare aeriană și atacurile terestre pe 18 martie, declanșând ceea ce ONU a definit ca fiind „cea mai severă” criză umanitară din teritoriu de la începutul conflictului, marcat de atacurile mișcării islamiste Hamas pe 7 octombrie 2023. Atacul inițial asupra Israelului a provocat moartea a 1.218 persoane, majoritatea civili, conform unui bilanț AFP bazat pe surse oficiale israeliene. Reacția militară a Israelului a dus la decesul a cel puțin 52.243 de persoane în Gaza, majoritatea civili. De la reluarea atacurilor pe 18 martie, au fost înregistrate 2.111 decese în rândul palestinienilor.
Presiunea militară și ostaticii
Oficialii israelieni au declarat în mod repetat că intensificarea acțiunilor militare este singura soluție pentru a determina Hamas să elibereze cei 58 de ostatici în continuare deținuți în Gaza, inclusiv cei 34 de decese anunțate de armată. Avizul consultativ al CIJ nu are forță juridică obligatorie, dar se estimează că va amplifica presiunea diplomatică asupra Israelului. În ianuarie 2024, CIJ a cerut Israelului să prevină orice act de genocid și să permită accesul ajutoarelor umanitare în Gaza.
Apelul Sud-African și deteriorarea situației umanitare
În martie 2024, CAJ a solicitat, la cererea Africii de Sud, noi măsuri israeliene pentru a răspunde „foametei care se instalează” în teritoriul palestinian. Haris Huremagic, doctorand la Institutul Universitar de Înalte Studii din Geneva, a declarat că „părțile implicate în conflict au arătat puțin angajament față de respectarea dreptului internațional”. Potrivit acestuia, cererea de aviz consultativ reflectă o frustrare generală față de absența unui dialog semnificativ în abordarea situației critice din Gaza.
Deciziile anterioare ale CIJ
În iulie anul trecut, CIJ a emis un aviz consultativ în care a declarat că ocupația israeliană a teritoriilor palestiniene este „ilegală” și că aceasta ar trebui să se încheie cât mai curând posibil. Inițiativa de rezoluție a Norvegiei a fost generată de o legislație israeliană care interzice UNRWA să opereze pe teritoriul israelian și să colaboreze cu guvernul israelian începând cu sfârșitul lunii ianuarie. Autoritățile israeliene au acuzat unii angajați UNRWA că au participat la atacurile din 7 octombrie 2023, deși investigațiile independente sugerează că Israelul nu a furnizat dovezi concrete pentru aceste acuzații.
