Ascensiunea lui Friedrich Merz în politica germană
Friedrich Merz, care se preconizează că va deveni cancellar al Germaniei, a propus că livrarea rachetelor Taurus cu rază lungă de acțiune Ucrainei ar putea fi utilizată pentru a viza infrastructura militară rusă din Crimeea, inclusiv Podul Kerch. Această construcție, lungă de 19 kilometri, a fost edificată în urma anexării ilegale a Crimeei de către Rusia în 2014 și a fost finalizată în 2018, având un rol crucial în aprovizionarea forțelor ruse. De-a lungul timpului, podul a fost atacat de mai multe ori de către Ucraina, suferind daune semnificative în urma loviturilor din octombrie 2022 și din iulie 2023.
Strategia Ucrainei pe câmpul de luptă
Într-un interviu cu Caren Miosga de la ARD, Merz a subliniat importanța sprijinirii Ucrainei pentru a face tranziția de la o strategie defensivă la una ofensivă. El a afirmat că este esențial ca Kievul să primească echipamentul necesar pentru a „modela evenimentele” și a „devansa situația”. „Dacă, de exemplu, cea mai importantă legătură terestră dintre Rusia și Crimeea este distrusă, aceasta ar putea oferi o oportunitate de a readuce această țară într-o situație strategică mai favorabilă”, a declarat politicianul german.
Controversa livrărilor de armament
Deși cancelarul demisionar Olaf Scholz a fost constant împotriva livrării rachetelor Taurus din motive legate de escaladare, Merz a criticat această poziție. Cu victoria recentă în alegeri a creștin-democraților săi, se preconizează că livrarea rachetelor ar putea fi repusă pe agenda politică a Germaniei. Rămâne de văzut dacă partenerii de coaliție din partea social-democraților vor sprijini această decizie. Merz a lămurit că nu solicită implicarea directă a Germaniei în conflict, ci doar furnizarea de armament care să permită Ucrainei să preia inițiativa.
Coordonarea cu aliații europeni
Politicianul german a revenit asupra suportului său pentru livrarea rachetelor Taurus către Ucraina, adăugând că astfel de măsuri trebuie să fie coordonate cu aliații europeni. „Partenerii noștri din Europa au început deja să furnizeze rachete de croazieră”, a menționat Merz, referindu-se la eforturile Regatului Unit, Franței și Statelor Unite . „Dacă este coordonată, Germania ar trebui să participe și ea la aceasta”. Ucraina a fost deja dotată cu rachete ATACMS din partea SUA, precum și cu rachete SCALP/Storm Shadow de la Franța și Regatul Unit.
Permisiunea pentru atacuri în teritorii ocupate
Ambasada SUA și Londra au autorizat utilizarea acestor sisteme pentru a viza obiective în teritoriul ocupat de Rusia, inclusiv în Crimeea. Administrația Biden anterioară, precum și Regatul Unit, au permis atacuri cu rachete cu rază lungă de acțiune împotriva țintelor militare de pe teritoriul Rusiei, în special în regiunile Kursk și Briansk, la sfârșitul anului 2024. Aceste măsuri au fost criticate de președintele în exercițiu al SUA, Donald Trump.
Critica atacurilor asupra civililor
În cadrul interviului, Merz a condamnat un atac rusesc asupra orașului Sumy din Ucraina, care a dus la moartea a cel puțin 34 de civili și rănirea a peste 100 de persoane, numind acest incident „o crimă de război gravă și deliberată”. El a sfătuit pe cei din Germania care sugerează o negociere cu președintele rus Vladimir Putin să fie conștienți de realitatea brutală a conflictului, afirmând că astfel de discuții nu fac decât să intensifice atacurile.
Interpretarea apelurilor la pace de către Moscova
Merz a subliniat că Moscova interpretează apelurile la pace ca semne de slăbiciune. „El (Putin) nu vede dorința noastră de a discuta ca pe o ofertă serioasă de facilitare a păcii, ci mai degrabă ca pe o dovadă de slăbiciune”, a adăugat Merz, amintind de vizita premierului ungar Viktor Orban la Moscova, care a fost urmată de un atac cu rachete asupra unui spital de copii din Kiev.
Disoluția izolării diplomatice
Izolarea diplomatică impusă lui Putin după izbucnirea războiului părea să se desprindă, având în vedere reluarea contactelor diplomatice directe cu Moscova în încercarea de a negocia o încetare a focului. Aceste eforturi, însă, s-au dovedit în mare parte egoiste, iar Kremlinul a refuzat propunerile de armistițiu formulate de Washington și Kiev, continuând atacurile devastatoare asupra orașelor și infrastructurii ucrainene, în ciuda unei încetări parțiale a focului convenite la 25 martie.
