Critica Strategiilor de Prevenire a Consumului de Droguri în România
Expertul criminolog Vlad Zaha, stabilit în Marea Britanie, afirmă că abordările României în ceea ce privește prevenirea consumului de droguri sunt în contradicție cu standardele internaționale. Acesta subliniază că, în prezent, se utilizează pe scară largă mărturii ale tinerilor care au reușit să depășească dependența, dar aceste povești nu disuad tinerii de la consum. În unele cazuri, ele ar putea chiar să-i atragă către droguri.
Standarde Internaționale de Prevenire
Zaha a explicat că, potrivit documentelor internaționale accesibile online, cum ar fi standardul de prevenție a consumului de droguri elaborat de Națiunile Unite și Organizația Mondială a Sănătății, România se regăsește în mare parte în zona ineficientă a acestor prevederi. Acesta a precizat că măsurile adoptate de țară, în ultimele două decenii, sunt mai degrabă ineficace sau chiar contraproductive.
Campanii cu Povești Personale
Expertul a menționat că în România este în desfășurare o campanie extinsă în care indivizi care au depășit dependența de droguri își împărtășesc experiențele în școlile din țară. Zaha a subliniat că acest tip de campanie este considerat ineficient de ghidurile internaționale de prevenire. Poveștile emoționante ale acestor persoane pot avea un impact contrar, lăsând o impresie pozitivă asupra elevilor, care ar putea percepe consumul de substanțe ca pe o modalitate de a deveni populari.
Atenția Școlară și Poveștile Eroice
Zaha consideră că relatarea experiențelor de viață a persoanelor care au trecut prin dependență stârnește o emoție efemeră, dar nu aduce beneficii pe termen lung în ceea ce privește prevenția. Tinerii pot ajunge să admire aceste personaje, văzându-le ca pe eroi și ignorând mesajele importante pe care ar trebui să le primească despre riscurile consumului de substanțe.
Abordarea Internațională a Prevenției
Potrivit expertului, alte țări au renunțat la aceste tipuri de testimoniale din aceeași rațiune: ele nu previn consumul, ci, în unele cazuri, pot chiar să crească curiozitatea tinerilor pentru droguri. Zaha a subliniat că, dacă aceste campanii includ exagerări sau amenințări percepute ca nefondate de către tineri, mesajul pozitiv al povestitorilor ar putea să fie ignorat complet.
Strategii de Prevenire pe Grupi de Vârstă
Zaha a explicat că prevenția ar trebui personalizată în funcție de grupa de vârstă. Pentru copiii până în clasa a IV-a, este indicat să nu se discute despre droguri, ci să se promoveze comportamente pozitive. Pe măsură ce elevii avansează în învățământul gimnazial, discuțiile despre substanțe ar trebui să fie foarte prudențiale, evite abordările moralizatoare sau înfricoșătoare.
Intervenția la Nivel de Liceu și Universitate
La nivelul liceului și facultății, expertul recomandă o abordare diferită care să țină cont de realitatea consumului. Zaha sugerează că, la acest stadiu, este necesară o discuție despre reducerea riscurilor asociate consumului de droguri. La universitate, unde consumul devine mai frecvent, este esențial să se ofere asistență și informații utile celor care au nevoie.
Consumul Responsabil și Rolul Statului
Zaha a subliniat că este nevoie de responsabilitate din partea statului pentru a adapta programele de prevenție pe grupe de vârstă. Acesta a subliniat că prevenția eficace ar trebui să înceapă în primii ani de viață, dar nu prin metode șocante, care să sperie tinerii, ci prin abordări care să sprijine alegeri sănătoase și educație bazată pe informații reale.
Importanța Informațiilor Corecte
Expertul afirmă că este crucial ca discuțiile din școli să fie bazate pe informații corecte și să se ajusteze la contextul de dezvoltare al adolescenților. Etapa formativă a adolescenței trebuie să fie folosită pentru a insufla valori și cunoștințe care să contribuie la o apărare mai bună împotriva atracției către consumul de droguri.
