Creșterea bugetului de apărare al Chinei
China va crește cheltuielile pentru apărare cu 7,2% în acest an, estimându-le la 245,6 miliarde de dolari. Această rată de creștere este similară cu cea din 2023 și 2024, conform unui raport obținut de EFE, care va fi revizuit în zilele următoare în cadrul Adunării Naționale a Poporului (ANP), a cărei sesiune legislativă începe miercuri, conform Agerpres. Comunicarea acestei cifre de către Ministerul chinez de Finanțe vine pe fondul tensiunilor din Marea Chinei de Sud, a exercițiilor armatei chineze în diverse regiuni ale Pacificului și a concentrării asupra Taiwanului, insulă pe care Beijingul o revendică.
Declarațiile premierului Li Qiang
Premierul Li Qiang a subliniat în deschiderea ANP că țara își va menține eforturile pentru „consolidarea pregătirii pentru luptă și protejarea suveranității naționale”. Declarațiile sale vin într-un context internațional tensionat, în care China se confruntă cu critici din partea altor state, dar insistă asupra necesității de a-și proteja interesele naționale. Beijingul a anunțat săptămâna trecută că considerațiile privind cheltuielile militare sunt „complet necesare”, sugerând lipsa disponibilității de a le reduce, în ciuda propunerii președintelui american Donald Trump de a diminua cheltuielile.
Argumentele oficialilor chinezi
Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Lin Jian, a declarat că bugetul limitat pentru apărare este esențial pentru protejarea suveranității naționale, a securității și a intereselor de dezvoltare. El a subliniat că „marile puteri” trebuie să fie primele care să ofere un exemplu, referindu-se la propunerea președintelui Trump de negociere a reducerii cheltuielilor militare cu China și Rusia.
Critici la adresa transparenței bugetului militar
Există voci care susțin că bugetul militar declarat de autoritățile chineze nu reflectă întreaga amploare a cheltuielilor efective de apărare. Acestea au vizat o modernizare extinsă a forțelor armate, demers care a fost evident în ultimele anii. De exemplu, anul trecut, Beijingul a prezentat oficial J-35A, un avion de luptă stealth de generația a cincea care vizează competiția cu F-35 american. De asemenea, a fost anunțată construcția unui al patrulea portavion, fără detalii despre propulsia acestuia, și au fost finalizate teste pe mare pentru a treia navă de acest tip.
Activitățile recente ale Chinei în domeniul militar
În 2024, China a uimit comunitatea internațională prin lansarea unei rachete balistice intercontinentale în apele Oceanului Pacific, fapt care a generat suspiciuni legate de transparența programului său nuclear. Conform unor estimări, China ar avea în prezent peste 600 de focoase nucleare, cu proiecții care indică o posibilă creștere la peste 1.000 până în 2030.
Tensiunile cu Taiwanul
Președintele chinez Xi Jinping a reafirmat importanța îmbunătățirii pregătirii de luptă a armatei în condițiile intensificării tensiunilor cu Taiwanul, insulă autoguvernată din 1949, dar considerată de autoritățile de la Beijing drept o „provincie rebelă”. Relațiile dintre China și Taiwan au continuat să se degradeze, în special după preluarea funcției de către actualul președinte taiwanez, William Lai, care este perceput de Beijing ca un „susținător al independenței”.
Exercițiile militare ale Chinei
În acest context, China a desfășurat în 2024 două manevre militare de amploare în apropierea insulei. Aceste acțiuni sunt adăugate la cele mai recente exerciții cu foc real organizate săptămâna trecută, conform Ministerului taiwanez al Apărării. De asemenea, conflictele din Marea Chinei de Sud, o regiune bogată în resurse și vitală pentru comerțul global, continuă să atragă atenția. Exercițiile militare au avut loc chiar și în apropierea țărilor precum Filipine, în timp ce unele manevre recente au avut loc cu 629 de kilometri sud-est de Sydney, în apele internaționale, stârnind proteste la Canberra pentru lipsa de avertizare prealabilă.
