Impactul fenomenelor meteo asupra agriculturii
Pierderile din sectorul vegetal, cauzate de fenomenele meteorologice extreme pe parcursul anului trecut, au depășit 2,5 miliarde de euro. Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin Barbu, a declarat pentru AGERPRES că statul a compensat fermierii cu aproximativ două miliarde de euro prin intermediul schemelor de ajutor și despăgubiri. Potrivit acestuia, „Am plătit 400 de milioane de euro pentru secetă, 330 de milioane de euro în cadrul măsurilor referitoare la Ucraina, și 100 de milioane de euro pe acciză. Suplimentar, am alocat aproape 150 de milioane de euro pentru sprijin în sectorul zootehnic.”
Fonduri pentru fermieri
Barbu a continuat, afirmând că în total, ajutoarele oferite au depășit 2 miliarde de euro, incluzând un miliard de euro pentru despăgubiri directe destinate agricultorilor, o sumă record în istoria de știință a agriculturii din România. „Aceste plăți directe nu au mai fost realizate înainte de acest an. Din păcate, 2024 promite a fi un an dificil”, a spus el. De asemenea, a amintit că nu se ia în considerare și ceea ce s-a dat pe creditul fermierilor.
Prognoze pentru anul agricol 2025
În ceea ce privește perspectivele pentru anul agricol 2025, ministrul a subliniat optimismul acestuia, sugerând că după patru ani de secetă, România ar putea intra acum într-un ciclu favorabil. „Cred că a apărut un ciclu bun pentru țară, având în vedere că seceta a afectat agricultura timp de trei sau patru ani. Meteorologii sugerează că anul actual va aduce condiții favorabile. Chiar dacă am avut indicii de secetă, recentul strat de zăpadă a fost benefic în zonele afectate de deficitul de apă și secetă anul trecut,” a explicat Barbu.
Precipitațiile benefice
Ministrul a detaliat că în regiuni afectate de secetă au căzut precipitații semnificative în lunile noiembrie și decembrie, cu valori de minim 180 de litri pe metru pătrat, iar unele zone au înregistrat chiar 300 de litri. „Aceste precipitații, împreună cu zăpada, au contribuit la recuperarea umidității solului, iar în prezent nu există deficite de apă în sol”, a adăugat acesta.
Suprafața de teren agricol
Referitor la suprafața totală estimată pentru culturi în anul agricol 2024/2025, Barbu a menționat că se așteaptă să se înființeze aproximativ 7 milioane de hectare. „Din aceasta, am însămânțat deja 3,8 milioane hectare cu grâu, rapiță, orz și orzoaică. În primăvară, se vor adăuga încă 3 milioane hectare cu porumb, floarea soarelui și alte plante”, a precizat el.
Culturi în expansiune
Ministrul a subliniat că fermierii au reușit să extindă suprafața terenurilor cultivate cu 50.000 hectare, o dovadă a eforturilor lor de a curăța și declara la APIA terenurile necultivate. „În fiecare an, observăm o creștere a suprafețelor cultivate, iar fermierii devin din ce în ce mai activi în utilizarea terenurilor disponibile,” a continuat Barbu.
Problema deșertificării
Despre problema deșertificării, ministrul a afirmat că sudul României se confruntă cu o situație gravă, unde aproximativ 300.000 – 400.000 hectare sunt afectate. „Zona de sud, inclusiv Olt și Dăbuleni, reprezintă epicentrul acestei probleme. Totuși, 90% din sistemele de irigații din aceste regiuni au fost reabilitate,” a explicat el, subliniind măsurile de reabilitare și de prevenire a deșertificării.
Proiecte de reabilitare a irigațiilor
Barbu a subliniat că mai există fonduri disponibile pentru proiectele legate de perdelele forestiere, în cadrul Planului Strategic și al Fondului de Mediu, pentru cele 47.000 de hectare ce necesită plantare de arbori, inclusiv componente de perdele forestiere, cu finanțare 100% prin PNRR. Aceste inițiative sunt esențiale pentru regenerarea ecosistemelor afectate și pentru combaterea deșertificării.
Suprafața totală semănată pe plan național
Conform datelor centralizate de MADR la 11 februarie, suprafața totală semănată la nivel național în toamna anului 2024 se ridică la aproximativ 3,527 milioane hectare. Aceasta include 2,22 milioane hectare cu grâu, 11.320 hectare cu secară, 75.313 hectare cu triticale, 448.101 hectare cu orz, 66.567 hectare cu orzoaică de toamnă și 703.189 hectare cu rapiță. Aceste statistici reflectă eforturile agricultorilor și mobilizarea resurselor pentru a sprijini sectorul agricol în fața provocărilor climatice.
