Mesaje de recrutare pe rețelele sociale
Pe 10 iulie, un bărbat, identificat ca Valeri Ivanov, un estonian vorbitor de limba rusă de 26 de ani, a distribuit mesaje prin intermediul unui cont Telegram, promovat pe diverse platforme de socializare pro-Kremlin. Aceste mesaje apelau la cetățeni europeni pentru a desfășura acte de sabotaj în țările lor, conform rapoartelor Reuters și news.ro.
Într-un anunț postat cu o săptămână mai devreme, Ivanov a inclus videoclipuri cu incendii industriale, menționând: „Probabil aţi văzut deja ce s-a întâmplat în România. Le este teamă că veţi fi mai mulţi … Şi sunteţi mai mulţi. Doar spuneţi-ne privet (bună ziua)”. În scurt timp, Ivanov, care făcea parte de fapt dintr-o echipă de reporteri a ONG-ului Organized Crime and Corruption Reporting Project, a intrat în discuții online cu un recrutor anonim care oferea recompense de până la 10.000 de dolari în criptomonedă pentru diverse activități, inclusiv spionarea bazelor militare și incendierea vehiculelor.
Creșterea incidentelor de sabotaj
Oficialii din Occident afirmă că astfel de cazuri de recrutare și sabotaj au crescut semnificativ în Europa începând din acest an. Există suspiciuni că anumite infracțiuni sunt coordonate de agenți plătiți de către Rusia, care neagă constant orice implicare. Printre infracțiunile menționate se numără spargeri și incendii la fabrici, atacuri fizice și o presupusă conspirație de asasinat vizând directorul general al unei mari companii de armament din Germania.
Această tendință este considerată din ce în ce mai alarmantă, iar țările din Occident lucrează încă la dezvoltarea unei strategii coerente pentru a face față acestei amenințări imediate.
Instrucțiuni pentru acte de sabotaj
Conform recruiterului, pasul următor pentru Ivanov era să se filmeze în pădure, testând un cocktail Molotov și trimițând imaginile agenților săi. În schimbul acestui demers, Ivanov urma să primească prima sa plată și instrucțiuni suplimentare. Deși Ivanov era un personaj fictiv, serviciile de informații din Europa suspectează că multe persoane, inclusiv infractori cu antecedente penale, au răspuns la astfel de oferte începând de anul trecut.
Atunci când miniștrii de externe ai NATO s-au întâlnit în Viena în aprilie, Antony Blinken, secretarul de stat al SUA, a notat că aproape fiecare țară membră a raportat incidente de sabotaj sau perturbare. Această activitate de sabotaj s-a intensificat semnificativ după invazia Rusiei în Ucraina din 2022.
Strategia Rusiei și efectele ei
Potrivit oficialilor și analiștilor, scopurile Rusiei ar putea include subminarea încrederii în guvernele europene, descurajarea sprijinului militar al Europei pentru Ucraina și demonstrarea puterii Kremlinului într-un mod în care Occidentul nu dorește să se implice direct. Aceste acțiuni ar putea fi analizzate și prin prisma subminării coeziunii occidentale înainte de eventuale conflict amplificate.
Elisabeth Braw, expert în războaie hibride și cercetător la Atlantic Council, a afirmat că scopul clar al acestor acte este de a crea un sentiment de vulnerabilitate și nesiguranță în rândul populației. De asemenea, Bruno Kahl, șeful serviciului german de informații externe BND, a subliniat recent că Rusia a atins un „nivel nemaiîntâlnit” în privința utilizării măsurilor hibride și secrete, avertizând că confruntarea militară directă cu NATO ar putea deveni o opțiune pentru Moscova.
Campania de sabotaj a Rusiei
În luna trecută, foștii șefi ai CIA din SUA și MI6 din Marea Britanie au descris acțiunile Rusiei ca reprezentând o „campanie nesăbuită de sabotaj” desfășurată pe întregul continent european. În această lună, Ken McCallum, directorul MI5 din Marea Britanie, a declarat că agenția de informații militare a Rusiei, GRU, a organizat „incendii, sabotaje și alte activități riscante cu o intensitate în creștere” în întreaga Europă, subliniind natura tot mai imprevizibilă a acestor atacuri.
Aceste activități sugerează că Rusia poate fi dispusă să recurgă la măsuri extreme pentru a-și consolida influența și a submina stabilitatea în rândul statelor europene, făcând astfel un apel și mai puternic la vigilenta din partea autorităților și societății civile din țările europene.
Declarațiile Kremlinului despre atacurile cibernetice
Recent, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a respins acuzațiile conform cărora Rusia ar fi implicată în atacuri cibernetice și activități de dezinformare. El a caracterizat aceste afirmații ca fiind „neîntemeiate și nefondate”. În același timp, oficialii occidentali au indicat faptul că, de ani de zile, Rusia utilizează atacuri cibernetice și războiul informațional pentru a destabiliza și intimida diverse țări, inclusiv prin rețele organizate care propagă dezinformare.
Aceleași tactici de intimidare în Europa
În prezent, însă, nivelul acțiunilor fizice care au loc pe teritoriul membrilor NATO din Europa a atins un nivel fără precedent în istoria recentă. Această escaladare a generat din ce în ce mai multe apeluri pentru o reacție fermă. Eero Kytomaa, consilier principal pe probleme de securitate națională în Finlanda, a subliniat importanța îmbunătățirii comunicării strategice pentru a transmite clar că astfel de acțiuni vor atrage consecințe grave, în special în caz de pierderi de vieți omenești.
Declasificarea informațiilor privind atacurile cibernetice
Kytomaa a menționat, de asemenea, că națiunile europene ar trebui să ia în considerare declasificarea mai multor informații referitoare la atacurile cibernetice. Acest demers ar ajuta populațiile să fie mai bine informate despre tacticile și tehnicile utilizate de Rusia, contribuind astfel la o conștientizare mai largă a amenințărilor existente.
Incidentele recente din Finlanda și Suedia
Printre incidentele recente, autoritățile europene au raportat atacuri asupra stațiilor de tratare a apei din Finlanda, care par să se extindă și în Suedia. După ce în noaptea de 13 octombrie un individ a reușit să acceseze o parte a unui rezervor și a unei stații de pompare, locuitorii din districtul Bollnas au fost sfătuiți să fiarbă apă potabilă ca măsură de precauție.
Incidente asemănătoare în Germania
Un incident similar a fost raportat în Germania în luna august, în apropiere de Köln, unde a fost găsită o breșă într-un gard de securitate din jurul unui rezervor. Din nou, localnicii au fost sfătuiți să fiarbă apa potabilă în timp ce autoritățile efectuează teste de contaminare chimică sau biologică.
Provocările pentru serviciile de informații germane
În săptămâna precedentă, liderii serviciilor de informații germane au depus mărturie în fața parlamentului, raportând incidente de sabotaj, inclusiv colete capcană menite să provoace incendii. Thomas Haldenberg, directorul serviciilor interne de informații, a avertizat că aceste acțiuni reprezintă o amenințare serioasă pentru viețile oamenilor.
Potrivirea incidentelor cu activități suspecte
Un dispozitiv similar ar fi fost responsabil pentru un incendiu la o instalație logistică DHL din Marea Britanie, la Birmingham, în luna iulie, iar autoritățile investigează posibile legături cu Rusia. De asemenea, rapoartele din luna iulie menționează o tentativă de asasinat asupra directorului execultiv al Rheinmetall, o firmă germană de armament.
Distrugerea unor ținte strategice
Printre alte ținte vizate, se numără un magazin IKEA din Lituania și Muzeul Ocupației din Letonia, ambele simbolizând decadelor de dominație sovietică. De asemenea, drone neidentificate au survolat o centrală nucleară în Germania, provocând închiderea temporară a principalului aeroport din Stockholm.
Acțiuni legislative în diverse țări europene
Mai multe state europene, precum Estonia, Polonia, Letonia și Lituania, au demarat arestări ale indivizilor suspectați de activități de sabotaj și alte infracțiuni legate de aceste atacuri. De exemplu, Polonia a anunțat în luna mai arestarea a nouă suspecți pentru fapte de violență și tentativă de incendiere. Totodată, Estonia a reținut zece persoane implicate într-o campanie de răspândire a fricii și confuziei în rândul populației.
Posibile reacții internaționale
În contextul acestor amenințări crescute, oficialii europeni au sugerat că reacțiile posibile la acțiunile Rusiei ar putea include un sprijin mai consistent din partea țărilor occidentale pentru Ucraina, precum și aplicarea unor sancțiuni specifice. Totuși, ei au recunoscut că atribuirea responsabilității pentru astfel de incidente poate fi o sarcină complexă, iar mulți analiști subliniază dificultățile acestei evaluări.
Surse Acuzatoare pentru Distrugerea Gazoductului
În urma distrugerii gazoductului Nord Stream 2, care leagă Rusia de Germania, în 2022, atenția a fost îndreptată către Kremlin, acuzat de sabotaj. Însă, cele mai recente rapoarte sugerează că elemente din Ucraina ar putea fi responsabilitare pentru atac. Analiștii subliniază că această situație reflectă o strategie complexă și antrenată, în cadrul unui conflict mai amplu.
Campania de Război Cognitiv
Fostul ministru de externe britanic, William Hague, a discutat în ziarul London Times despre eforturile de sabotaj rusești. Acestea fac parte dintr-o campanie mai extinsă de „război cognitiv”, demartiputini conducerea unui grup tot mai unit de națiuni autoritare, dominate de Rusia și China. Scopul acestei campanii ar fi subminarea încrederii și coeziunii în rândul statelor și aliaților occidentali.
Atacuri Cibernetice în Curs de Desfășurare
Pericolele cibernetice au continuat să fiarbă, cu Rusia și China acuzate de atacuri asupra diverselor sisteme. O relatare recentă a ziarului britanic a dat detalii despre hackerii ruși care au infiltrat rețeaua de comunicații a serviciului de ambulanță din Marea Britanie. De asemenea, companiile private care furnizează servicii de apărare au devenit, de asemenea, ținte pentru atacuri cibernetice.
Creșterea Migranților pe Flancul Estic al NATO
Pe flancul estic al NATO, Polonia și Lituania au înregistrat o creștere semnificativă a numărului de migranți care tentează să treacă granița din Belarus. În acest an, au fost raportate peste 26.000 de încercări, dintre care 2.500 s-au înregistrat doar în luna trecută. Prim-ministrul polonez, Donald Tusk, a anunțat că va face lobby în fața Uniunii Europene pentru a obține eliminarea unor obligații de azil pentru anumite grupuri de migranți, acuzând Belarus și Rusia de exploatarea celor vulnerabili.
Bariere și Supraveghere Stricte la Frontieră
Noile măsuri de securitate și supravegherea sporită pe granița finlandezo-rusă au dus la o reducere semnificativă a migrației din Rusia, care fusese o problemă la începutul anului. Oficialii occidentali afirmă că au devenit mai eficienți în identificarea spionilor ruși, inclusiv cei care operează sub acoperire diplomatică.
Intervenții ale Platformelor de Social Media
Platformele de social media, cum ar fi Telegram, au adoptat măsuri în încercarea de a combate activitățile ilegale. În urma arestării fondatorului Pavel Durov în Franța, din cauza acuzațiilor legate de activități nelegale pe platformă, fluxul care recruta sabotori europeni a fost închis rapid. Aceste acțiuni demonstrează o reacție din partea platformelor sub presiunea autorităților.
Așteptări în Creștere de la Autorități
Cu toate acestea, majoritatea oficialilor și analiștilor anticipează un nivel și mai ridicat de activitate din partea actorilor ostili. Experiențele anterioare arată că Rusia nu dă semne de rușine în fața descoperirilor legate de acțiunile sale. Atâta timp cât narațiunile care susțin interesele Kremlinului continuă să fie alimentate, se preconizează apariția unor noi perturbări care ar putea afecta grav indivizi, afaceri și state.
