Pană de curent pe întreaga insulă
Oprirea centralei termice principale din Cuba a dus la o pană de curent extinsă în întreg sistemul electric al insulei. Vineri, Ministerul Energiei și Minelor a anunțat această criză, etichetând-o ca o „urgență energetică”, conform agenției AFP.
Declarații oficiale despre situația energetică
Directorul general pentru electricitate al ministerului, Lázaro Guerra, a informat că „sistemul este complet lipsit de electricitate” după incapacitatea centralei Antonio Guiteras. Cu o zi înainte, guvernul anunțase noi măsuri, inclusiv suspendarea activităților în sectorul public, pentru a răspunde crizei energetice severe cu care se confruntă insula. În ultimele zile, cetățenii din diverse provincii au experimentat întreruperi de electricitate de până la douăzeci de ore într-o zi.
Mobilizarea pentru restaurarea energiei electrice
Lázaro Guerra a subliniat că prăbușirea sistemului a avut loc imediat după oprirea centralei. El a asigurat că guvernul lucrează intens pentru a restabili electricitatea cât mai repede posibil. Președintele Miguel Díaz-Canel a declarat pe platforma X că eforturile de a reda energia electrică sunt continue și că guvernul își prioritizează resursele pentru a soluționa această „problemă energetică deosebit de delicată”.
Cauzele crizei energetice
Miguel Díaz-Canel a menționat că Cuba se află într-o „urgență energetică” din cauza dificultăților induse de embargoul impus de Statele Unite încă din 1962, care afectează achiziția de combustibil necesar funcționării centralelor electrice. Prim-ministrul Manuel Marrero a anunțat că activitățile de stat neesențiale vor fi suspendate pentru a gestiona mai eficient deficitul de electricitate, care a ajuns să fie aproape de 50%.
Infrastructura energetică a insulei
Energia electrică pe insulă este generată de opt centrale termice depășite tehnic, multe dintre care au defectiuni sau necesită întreținere constantă. În plus, guvernul închiriază șapte centrale plutitoare de la companii rusești, care adaugă la volumul resurselor energetice necesare. Majoritatea echipamentelor energetice necesită un aport constant de combustibil pentru funcționare eficientă.
Cea mai gravă criză din ultimele decenii
Cuba traversează în prezent cea mai severă criză economică în ultimele trei decenii, marcată de lipsuri acute de alimente și medicamente, precum și de întreruperi frecvente ale energiei electrice. Aceasta situație a generat nemulțumiri semnificative în rândul populației, care își exprimă disperarea față de condițiile de trai din ultima vreme.
Reacțiile populației și impactul pe termen lung
Mulți cubanezi și-au manifestat nemulțumirea față de criza energetică, iar protestele au devenit tot mai frecvente. Oamenii sunt îngrijorați nu doar de lipsa energiei electrice, ci și de efectele acestei situații asupra economiei și bunăstării lor zilnice. Impactul pe termen lung al acestor crize ar putea afecta stabilitatea internă a insulei și ar putea complica și mai mult relațiile internaționale existente.
Investiții necesare în infrastructura energetică
Specialiștii subliniază necesitatea unor investiții majore în infrastructura energetică a Cubei. Multe din centralele existente sunt învechite și incapabile să satisfacă cererea actuală de energie. În acest context, reevaluarea surselor de energie și implementarea unor soluții alternative devin esențiale pentru viitorul energetic al insulei.
Perspectivele pe termen scurt
În următoarele zile, autoritățile cubaneze se confruntă cu provocarea de a restabili serviciile de electricitate și de a anticipa nevoile populației. De asemenea, vor fi necesare măsuri temporare care să ajute la atenuarea efectelor acestei crize. Este clar că soluțiile pe termen lung sunt indispensabile pentru remedierea fundației energetice a Cubei și pentru refacerea încrederii cetățenilor în viitorul lor economic.
Context internațional și perspective geopolitice
Situația energetică din Cuba este influențată și de dinamica geopolitică internațională. Relațiile cu Statele Unite rămân complicate, iar restricțiile comerciale plasează insula într-o poziție vulnerabilă. Observatorii internaționali urmăresc cu atenție aceste evoluții, având în vedere impactul lor asupra stabilității regionale.
