De ce uităm gândurile?
Ați experimentat vreodată situația în care, ajungând într-o încăpere, nu mai știți de ce ați venit sau sunteți pe punctul de a vorbi, dar nu mai aveți nicio idee despre ce urmați să spuneți? De obicei, creierul uman gestionează o multitudine de intrări, gânduri și acțiuni. Totuși, există momente când acesta pare să se blocheze. Ce se întâmplă exact când uităm ceea ce ne trecea prin minte?
Înțelegerea memoriei
Pentru a aprecia motivele uitării, este esențial să înțelegem cum funcționează memoria și să demontăm câteva mituri legate de aceasta. „Memoria nu este un singur concept”, afirmă Susanne Jaeggi, profesor de psihologie la Universitatea Northeastern. „Există diferite componente ale memoriei, fiecare legată de diverse procese cognitive.” În acest context, se impune o distincție între memoria pe termen lung și memoria de lucru.
Memoria pe termen lung include o gamă variată de amintiri, de la cunoștințe la experiențe și abilități, stocate pe durate ce pot varia de la câteva ore până la întreaga viață. Pe de altă parte, memoria de lucru conține gânduri care trec prin minte pentru perioade foarte scurte, de câteva secunde sau minute.
Memoria de lucru ca „caiet de schițe”
Memoria de lucru este comparată cu un „caiet de schițe al gândirii conștiente”, conform afirmațiilor lui Earl K. Miller, profesor de neuroștiințe la MIT. Toate informațiile noi, gândurile interne și stimuli sunt procesate prin această memorie. Caracteristicile memoriei de lucru pot explica de ce uităm anumite gânduri.
În primul rând, memoria de lucru dispune de o capacitate redusă. Deși exista unele discuții privind limitele acesteia, psihologii estimează că oamenii pot reține simultan între patru și șapte „bucăți” de informații, cum ar fi litere sau cuvinte. Creierul trece rapid de la o idee la alta, ceea ce poate duce la uitarea unei dintre acestea.
În al doilea rând, creierul elimină rapid informațiile neimportante din memoria de lucru, pentru a face loc noilor date. În consecință, dacă amintirile pe termen scurt nu sunt consolidate în amintiri pe termen lung, acestea dispar rapid din conștiință.
Provocările jonglării gândurilor
Deoarece creierul nu poate realiza efectiv multitasking, acesta trebuie să jongleze cu gânduri variate în timp ce memoria de lucru se concentrează pe diferite idei. Această activitate necesită un efort conștient, reglat de cortexul prefrontal, zona responsabilă pentru învățare complexă și decizii. Dacă atenția se concentrează pe un singur gând sau este distrasă de altceva, creierul poate pierde informații anterioare.
Miller afirmă că „dacă se pierde o „bilă”, se întâmplă adesea să uităm lucruri”. Pierderea acestora este mai frecventă atunci când cineva este obosit sau influențat de substanțe precum alcoolul. Vârsta joacă, de asemenea, un rol; Miller indică faptul că funcția memoriei de lucru atinge apogeul în jurul vârstei de 20 de ani și începe să scadă odată cu înaintarea în vârstă.
Sfaturi pentru a îmbunătăți memoria
Pentru cei care se confruntă frecvent cu uitarea, Jaeggi și Miller oferă câteva sugestii utile bazate pe cercetări. Miller recomandă evitarea multitasking-ului, afirmând că atunci când încercăm să facem mai multe lucruri deodată, de fapt, jonglăm, ceea ce sporește probabilitatea uitării.
Pe de altă parte, Jaeggi propune o strategie de a recrea contextul într-o situație în care un gând a dispărut. Aceasta sugerează ca revenirea în locul unde gândul a fost formulat sau refacerea gândurilor anterioare poate oferi creierului un impuls suplimentar necesar pentru a recupera informațiile pierdute. Aceste indicii contextuale pot ajuta la readucerea amintirilor în prim-plan.
