Avertismentul lui Jens Stoltenberg privind izolaționismul
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a lansat un avertisment către aliații de pe ambele maluri ale Atlanticului, îndemnându-i să evite tentațiile izolaționiste. Aflat în perioada finală a mandatului său, care a durat zece ani, Stoltenberg s-a adresat audienței în cadrul unui discurs de adio susținut joi.
Critica adresată izolaționismului
Stoltenberg a subliniat că există voci atât în America, cât și în Europa, care promovează separarea între cele două continente. El a afirmat că „izolaționismul nu va garanta securitatea nimănui”, un mesaj care, cu siguranță, va stârni reacții diverse în rândul celor 32 de membri ai Alianței Nord-Atlantice.
Atacurile lui Trump asupra aliaților europeni
Discursul a făcut referire la critiquele repetate formulate de Donald Trump, candidatul republican la președinția Statelor Unite, la adresa aliaților europeni. Trump i-a acuzat pe aceștia că „sunt rău platnici” și și-a exprimat intenția de a lăsa Europa pe cont propriu în fața amenințărilor, în special cele venite din partea Rusiei, dacă nu vor contribui în mod corespunzător la bugetul NATO.
Starea de fapt a NATO
De asemenea, Stoltenberg a atacat percepțiile negative care au circulat recent despre NATO, menționând că Alianța a fost considerată „divizată” sau chiar în „moarte cerebrală”, afirmând totodată că realitatea este una diferită: NATO este „puternică, unită și mai relevantă ca niciodată”.
Importanța investițiilor în apărare
În continuarea discursului, Stoltenberg a subliniat nevoia de a investi mai mult în apărare, motivând că „trebuie să fim pregătiți să plătim prețul pentru pace”. El a făcut apel la statele membre să crească bugetele destinate apărării, argumentând că mai mulți bani vor conduce la o apărare mai puternică și o securitate sporită.
Cheltuieli militare insuficiente
În ciuda numărului semnificativ de state membre care au atins obiectivul de a cheltui cel puțin 2% din PIB pentru apărare, Stoltenberg a subliniat că doar 23 din 32 de țări au reușit acest lucru, iar această situație nu este suficientă pentru a garanta securitatea pe termen lung. Mai multe țări continuă să fie reticente în a aloca fonduri mai mari în urma anilor de tăieri bugetare.
Războiul din Ucraina și dialogul cu Rusia
Stoltenberg a abordat și subiectul conflictului din Ucraina, începându-și mandatul în fața provocărilor generate de anexarea Crimeei de către Rusia în 2014. El a îndemnat aliații să entru în dialog cu Moscova, deși unele state, cum ar fi Polonia și țările baltice, ar putea considera această abordare ca fiind problematică.
Poziția de negociere a Ucrainei
Secretarul general a afirmat că Ucraina trebuie să abordeze discuțiile cu Rusia dintr-o poziție de forță și că orice acord de pace viitor trebuie să fie susținut de o capacitate militară solidă, nu doar de promisiuni scrise.
Problemele atitudinilor protecționiste
De asemenea, Stoltenberg a criticat tendințele protecționiste care ar putea afecta relațiile dintre aliați. El a subliniat că protecționismul nu asigură securitatea și a îndemnat statele europene să nu prioritizeze relațiile comerciale cu Moscova în detrimentul nevoilor lor de securitate.
Încheierea mandatului lui Stoltenberg
Jens Stoltenberg va părăsi funcția de secretar general al NATO pe 1 octombrie, iar locul său va fi ocupat de Mark Rutte, premierul Olandei. Această tranziție vine în punctul critic în care Alianța trebuie să se adapteze la provocările schimbătoare ale securității internaționale.
