„Ucraina pune în pericol securitatea națională a Ungariei și Slovaciei prin blocarea tranzitului de petrol al companiei ruse Lukoil, iar Uniunea Europeană nu a luat nicio măsură în această privință”. „În UE, evaluarea realistă a situației lipsește cu desăvârșire, cu psihoza războiului fiind în plină desfășurare și cu șansele ca ea să continue și în lunile următoare.” De asemenea, Josep Borrell, șeful diplomației UE, „a pierdut complet controlul și a făcut propuneri extrem de periculoase și nerezonabile chiar și în ceea ce privește situația din Orientul Mijlociu” – sunt câteva dintre declarațiile critice pe care, conform MTI, le-a făcut joi la Bruxelles ministrul maghiar de externe, Peter Szijjarto, a cărui țară deține președinția semestrială a UE. Ca urmare, șeful diplomației de la Budapesta se afla vineri la Sankt Petersburg, aparent pentru a discuta – încă nu se știe cu cine – despre „securitatea națională” a Ungariei.
La Bruxelles a avut loc joi o reuniune informală a miniștrilor de externe din UE. Ungaria, privită ca fiind cea mai pro-rusă țară din UE, aflată în opoziție cu Bruxelles-ul în chestiunea agresiunii ruse din Ucraina, dar și în alte chestiuni precum migrația sau statul de drept, teoretic prezidează și stabilește agenda acestor reuniuni în calitate de președinte în exercițiu al Consiliului UE. Cu toate acestea, libertatea sa de acțiune este limitată și a fost deja confruntată cu amenințări de boicot din partea oficialilor europeni.
După un comunicat emis de MAE ungar, Peter Szijjarto a informat, într-o conferință de presă care a urmat reuniunii informale a miniștrilor de externe ai UE, că la discuții a participat și omologul său ucrainean, care a evidențiat atacurile rusești asupra sistemului energetic din țara sa.
„Pozitia Ungariei este clară. Asigurarea aprovizionării cu energie a unei țări reprezintă o problemă de securitate națională. Prin urmare, dacă securitatea aprovizionării energetice a unei țări este pusă în pericol de alta, aceasta reprezintă și o amenințare la adresa intereselor naționale ale respectivei țări”, a comentat șeful diplomației ungare în conferința sa de presă, conform comunicatului ministerului său. „Și acesta e exact cazul în relația dintre Ucraina și Ungaria. Ucraina, prin blocarea importurilor de petrol rusesc, care reprezintă aproximativ o treime din importurile de petrol ale Ungariei, afectează securitatea aprovizionării energetice a Ungariei sau cel puțin o pune în fața unor provocări semnificative”, a acuzat ministrul maghiar.
Politicianul a mai precizat că aceeași situație este valabilă și pentru Slovacia, unde Ucraina blochează aproximativ 40-45% din importurile de petrol rusesc.
„Trebuie subliniat că Comisia Europeană a fost deconspirată, fie Uniunea Europeană este atât de slabă încât nu poate proteja securitatea energetică a două state membre împotriva unei țări care nu e membră a UE, fie că ea însăși a pus la cale această situație și a dat dispoziții, de la Bruxelles, către Kiev, să adopte această măsură care afectează securitatea energetică a Ungariei și Slovaciei”, a menționat Szijjarto reluând acuzațiile anterioare.
După Péter Szijjártó, în ciuda adevărului, „este destul de dezamăgitor faptul că Uniunea Europeană este fie atât de slabă, fie încearcă într-un mod atât de nerușinat să schimbe poziția pro-pace a Ungariei și Slovaciei, ascunzându-se în spatele Kievului”.
Ministrul a subliniat că atât el cât și omologul său din Slovacia și-au exprimat dezamăgirea față de acțiunile Comisiei Europene și au
Se amintește că ambele țări contribuie semnificativ la securitatea aprovizionării Ucrainei.
A fost explicat că Ungaria a fost provizionată pe termen scurt și mediu până acum prin măsuri temporare, însă cea mai bună soluție pentru energia pe viitor este una pe termen lung.
„Prin urmare, vom continua să negociem și sperăm că în curând se vor semna acorduri care vor asigura securitatea pe termen lung a aprovizionării cu energie” – a declarat ministrul ungar al afacerilor externe și al comerțului exterior.
Atacuri asupra Bruxelles-ului
Evaluarea realistă lipsește în totalitate în Uniunea Europeană, cu o creștere a temerilor de război care se amplifică și care sunt susceptibile să continue în lunile următoare – a mai declarat joi ministrul Szijjarto la Bruxelles.
Acesta a recunoscut că, deși în mod tradițional reuniunile informale ale miniștrilor de externe din țările membre aveau loc în statul care deține președinția rotativă, lucrurile nu s-au desfășurat așa în acest caz, un aspect pe care Szijjarto l-a caracterizat ca fiind o „reacție de copil de grădiniță” menită să combată poziția Ungariei în favoarea păcii.
Cu toate acestea – a adăugat el – poziția Ungariei nu se va modifica, ci va continua să sprijine eforturile de instaurare rapidă a păcii în Ucraina.
Ministrul a afirmat că războiul din Ucraina a fost subiectul principal al reuniunii, subliniind din nou că „lipsește în totalitate o evaluare realistă a situației, iar febra războiului este la cote înalte”.
Acesta a lamentat faptul că majoritatea statelor membre nu consideră „extinderea teritorială” – o referire la incursiunea ucraineană în teritoriul rus – ca fiind un pericol de escaladare. De asemenea, conform lui Szijjarto, unii colegi susțin că utilizarea armelor furnizate de Occident împotriva unor ținte din Rusia este o modalitate de a aduce pacea. „Această poziție pro-război și psihoza generată de război vor persista aici, la Bruxelles, în lunile următoare”, a concluzionat Péter Szijjártó la conferința de presă din Bruxelles.
Acesta a menționat că mai mulți parteneri au cerut alocarea a peste șase miliarde de euro din Fondul European pentru Pace pentru furnizări de arme. „Ungaria nu va contribui financiar atâta timp cât companiile maghiare din Ucraina sunt discriminate și anumite măsuri care afectează securitatea energetică a Ungariei persistă”, a subliniat Szijjarto, citat de MTI.
De asemenea, a adus în discuție că o altă expresie a politicii pro-război a UE este „presiunea pentru extinderea și prelungirea misiunii de instruire a UE în Ucraina”, la care a adăugat că „Ungaria nu dorește să participe în niciun fel”.
„Am afirmat clar că, în cazul în care misiunea de instruire se va extinde teritorial sau structural, Ungaria nu își va da acordul”, a asigurat el. De asemenea, Szijjarto a avertizat că ideea instruirii soldaților chiar în Ucraina este extrem de periculoasă, aducând un risc semnificativ de escaladare. „Dacă UE ar dori să prelungească mandatul în forma sa actuală – fără extinderi -, Ungaria va folosi mecanismul abținerii constructive, adică nu va opri alte state membre UE care doresc să desfășoare astfel de activități pe teritoriul UE, dar Ungaria nu va participa la ele”, a subliniat ministrul.
Borrell, „un fel de Biden al Bruxelles-ului”
Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate, și-a pierdut complet controlul și a făcut propuneri extrem de periculoase și nerezonabile, inclusiv referitor la situația din Orientul Mijlociu, a mai afirmat joi la Bruxelles.
Ministrul Afacerilor Externe şi Comerţului Exterior al Ungariei a criticat recentul comportament al Înaltului Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe, Josep Borrell, considerându-l lipsit de control și făcând analogii cu Joe Biden la Bruxelles, afirmând că propunerile acestuia sunt extrem de periculoase pentru Europa. Ministrul a subliniat că sancţiunile propuse împotriva unor miniştri din guvernul israelian ar submina cooperarea UE-Israel și ar crea tensiuni în Orientul Mijlociu. De asemenea, ministrul a apreciat acordul dintre Israel şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii privind o pauză în luptele din Gaza pentru a permite vaccinarea împotriva poliomielitei.
Szijjarto a evidenţiat importanţa menţinerii cooperării cu Turcia în chestiuni legate de migraţie, subliniind necesitatea unei reuniuni la nivel înalt între UE şi Turcia, şi exprimându-și îngrijorarea faţă de amenda impusă Ungariei de Curtea de Justiţie a UE în contextul protejării frontierelor. Ministrul s-a aflat la Sankt Petersburg, făcând referire la importanţa securităţii aprovizionării cu energie ca o chestiune esenţială de securitate naţională.
În urma blocării livrărilor de petrol ale companiei ruse Lukoil, Szijjarto a criticat lipsa de reacţie a Comisiei Europene, considerând că aceasta ar trebui să intervină în problema securităţii energetice în relaţia cu Ucraina. De asemenea, reacţionând la blocarea aprovizionării Ungariei şi Slovaciei de către Kiev, ministrul a plecat într-o vizită la Sankt Petersburg, suscitând critici şi îngrijorare în UE.
