Prima pagină » Iasi in fiecare pagina » Reorganizarea României. Robert Cazanciuc dezvăluie ce i-a propus lui Adrian Năstase în 2003: „Un veritabil proiect de țară”

Reorganizarea României. Robert Cazanciuc dezvăluie ce i-a propus lui Adrian Năstase în 2003: „Un veritabil proiect de țară”

by Salut Iasi


Cuprins:Fostul ministru al Justiției Robert Cazanciuc intervine în dezbaterea privind reforma administrativ-teritorială a României și dezvăluie o propunere pe care i-a prezentat-o premierului Adrian Năstase în timpul unei ședințe de Guvern din 2003. Cazanciuc susține că organizarea teritorială a curților de apel ar putea oferi lecții importante pentru comasarea județelor și reorganizarea administrației. Fostul ministru avertizează că o reformă realizată exclusiv pentru economii bugetare riscă să ignore legăturile istorice, economice și culturale dintre comunități.Robert Cazanciuc dezvăluie ce i-a propus lui Adrian Năstase în 2003, la o ședință de GuvernFostul ministru al Justiției Robert Cazanciuc a relatat marți, într-o postare pe Facebook, un episod din perioada Guvernului Adrian Năstase, când autoritățile analizau posibilitatea reorganizării administrativ-teritoriale a României. Discuțiile aveau loc în contextul pregătirilor pentru aderarea la Uniunea Europeană și al revizuirii Constituției din 2003, când erau căutate soluții pentru eficientizarea administrației și înființarea unor structuri regionale. Cazanciuc povestește că a asistat la una dintre ședințele de Guvern în care miniștrii discutau despre implicațiile unei asemenea reforme.„O nouă arhitectură administrativă pentru o Românie performantă!Prin anul 2003 am avut șansa să asist la o ședință de guvern în care s-a discutat despre necesitatea unei reorganizări administrative a țării. În contextul pregătirilor de aderare la Uniunea Europeana și al revizuirii Constituției, care a și avut loc în acel an, se căutau formule de creștere a eficienței administrației prin înființarea de regiuni.Am ascultat fascinat câteva intervenții ale miniștrilor despre etapele de parcurs și implicațiile pe termen scurt, mediu și lung ale unei posibile reforme administrativ-teritoriale”, a relatat Robert Cazanciuc pe Facebook.Fostul ministru a povestit și momentul în care a decis să intervină în discuție, deși se afla printre participanții care nu făceau parte din Cabinet.„Încurajat de atmosfera destinsă, dar mai ales de discuțiile în șoaptă cu câțiva colegi alături de care mă aflam pe scaunele din spatele membrilor cabinetului, am ridicat mâna în semn că aș dori să am o intervenție. Mă aflam destul de aproape de premierul Adrian Năstase, așa că am primit repede permisiunea să vorbesc. Până să scot însă primul cuvânt mă trecuseră deja transpirațiile văzând cum se întorc miniștrii către mine, dar mai ales la gândul că o să mă fac de rușine cu ideea mea “măreață””, a mai povestit Cazanciuc.Modelul celor 15 curți de apel, propus ca punct de plecare pentru reorganizarea administrativăRobert Cazanciuc explică faptul că propunerea sa viza studierea modului în care funcționau curțile de apel ca centre regionale. În 1992, prin prima lege de reformă a sistemului judiciar, fuseseră înființate 15 curți de apel, fiecare având jurisdicție asupra unui teritoriu care cuprindea între două și șase județe.Fostul ministru consideră că această organizare ar fi putut oferi informații relevante despre felul în care populația acceptă să utilizeze instituții aflate în alte județe și despre rolul unor orașe ca centre regionale.„Am propus studierea modului în care funcționau ca centre regionale curțile de apel. În anul 1992, prin prima lege de reformă a sistemului judiciar, fuseseră înființate 15 curți de apel ale căror jurisdicții se întindeau pe un număr cuprins între două și șase județe”, a explicat Robert Cazanciuc.Acesta a detaliat că studiul propus urmărea să analizeze relațiile dintre locuitorii diferitelor județe și centrele urbane către care aceștia se îndreptau pentru servicii publice, activități economice sau alte nevoi.„Studiul propus urmărea să stabilească măsura în care locuitorii județelor acceptaseră să își caute dreptatea în altă parte decât teritoriul lor. Sediile acestor instanțe fuseseră stabilite în orașe care, prin importanța lor economică, socială și culturală, erau în mod tradițional/istoric centre regionale. Nimeni nu a contestat localizările din Cluj, Timișoara, Craiova sau Ploiești, recunoscute de populație ca un fel de capitale regionale către care oamenii se îndreptau în mod tradițional pentru comerț, locuri de muncă, educație sau sănătate”, a precizat fostul ministru al Justiției.Potrivit lui Cazanciuc, organizarea instanțelor a confirmat rolul regional pe care unele orașe îl aveau deja în viața economică și socială.„Pentru aceste orașe, noua hartă judiciară a consfințit pentru prima dată în mod formal administrativ rolul lor de capitale regionale. Unele orașe, cum ar fi Iașiul, nu au primit recunoașterea cuvenită, iar altele poate au fost considerate artificial ca putând juca un rol regional”, a subliniat Robert Cazanciuc.Harta României împărțită după curțile de apel, realizată în 2013. Cum a fost folosită la Ministerul JustițieiRobert Cazanciuc relatează că a revenit asupra acestei idei aproximativ zece ani mai târziu, după ce a ajuns ministru al Justiției. În 2013, acesta i-a solicitat ministrului Apărării realizarea unei hărți a României organizate după circumscripțiile curților de apel, nu după limitele administrative ale județelor.Harta cuprindea instanțele judecătorești și penitenciarele și a fost utilizată ulterior în analiza reorganizării unor structuri din sistemul judiciar.„Zece ani mai târziu, când eu însumi am ajuns pe unul dintre scaunele pe care întoarcerea ocupanților îmi provocase frisoane, l-am rugat pe ministrul apărării ca topografii militari să îmi realizeze o hartă a României împărțită nu pe județe, ci pe curți de apel. Din anul 2013, acea hartă de dimensiuni impresionante, pe care sunt marcate distinct toate judecătoriile, tribunalele, curțile de apel și penitenciarele, se găsește montată pe un perete din biroul ministrului justiției”, a relatat Cazanciuc.Fostul ministru a explicat că harta s-a dovedit utilă și în perioada 2014-2015, când a inițiat un proiect legislativ privind desființarea unor instanțe cu activitate redusă.„Când, în anii 2014-2015, am inițiat un proiect de lege pentru desființarea unor instanțe de judecată cu activitate foarte redusă, dar consumatoare de multe resurse, acea hartă a fost un instrument de lucru extrem de util pentru a vizualiza mai ușor căile de comunicații și importanța locală unor orașe chemate să preia din fluxul instanțelor propuse pentru desființare”, a explicat fostul ministru.Robert Cazanciuc: Reforma administrativă trebuie gândită pentru următorii 50 de aniÎn opinia fostului ministru, reorganizarea administrativ-teritorială poate deveni un proiect național de amploare, dar numai dacă obiectivele sale depășesc reducerea cheltuielilor publice pe termen scurt. Cazanciuc consideră că o nouă împărțire administrativă trebuie să răspundă nevoilor de dezvoltare ale României pentru mai multe decenii.„Reorganizarea administrativ teritorială a României poate fi un veritabil proiect de țară. Ca ea însă să poată trece proba timpului, nu trebuie făcută doar cu gândul la obținerea unor resurse bugetare pe termen scurt, ci trebuie privită ca o cale care să permită dezvoltarea țării pentru cel puțin 50 de ani, cât s-au scurs de la ultima trasare de hartă”, a transmis Robert Cazanciuc.Ce criterii ar trebui să stea la baza comasării județelor și comunelorRobert Cazanciuc avertizează că succesul unei reforme administrative depinde și de acceptarea schimbărilor de către populație. Acesta susține că autoritățile trebuie să analizeze nu doar costurile și dimensiunea noilor unități administrative, ci și legăturile tradiționale dintre comunități, infrastructura de transport, evoluția demografică și identitatea locală.„Un element important pentru ca noua configurație să aibă viață lungă este acceptanța populației. Sigur că reforma înseamnă tranșarea lucrurilor printr-o lege care va avea legitimitatea Parlamentului, dar, pentru ca ea să dăinuiască și să-și atingă scopul, trebuie făcută la nivel comunal, urban sau județean, ținând cont de relațiile tradiționale dintre comunități, de fluxurile mai vechi sau mai noi de comunicații dintre ele, care sa permită o administrare facilă, de demografie, de elementele de identitate ale unor regiuni și de nevoia unor comunități de a fi recunoscute de către stat ca aparținând aceluiași spațiu cultural, etnic sau religios”, a explicat fostul ministru al Justiției.Modelele din Spania, Franța, Germania, Danemarca și Polonia, invocate de CazanciucFostul ministru consideră că România poate valorifica experiența altor state europene care au trecut prin procese de reorganizare administrativă. În același timp, acesta atrage atenția asupra studiilor elaborate de institutele de specialitate din cadrul Academiei Române.„Din fericire există exemple de reformă administrativă realizată în: Spania, Franța, Germania, Danemarca sau Polonia, precum și studii realizate de institutele de geografie sau economie din cadrul Academiei Române, care pot transforma actualul proces într-o veritabilă poveste de succes”, a arătat Robert Cazanciuc.Acesta avertizează că o reorganizare durabilă trebuie să respecte modul în care comunitățile funcționează deja și relațiile formate între acestea de-a lungul timpului. În caz contrar, noile delimitări administrative ar putea întâmpina dificultăți în a fi acceptate și menținute.„O lege poate să traseze formal noi frontiere, dar, dacă acestea nu vor fi în acord cu fluxul vieții comunităților vor rezista cât timp cineva le va păzi, dar, dupa aceea, asemeni unui râu al cărui curs a fost deviat de om, va reveni în albia sa tradițională”, a avertizat Robert Cazanciuc.Adrian Năstase: România analiza încă din 2003 reducerea numărului de județe la 18-19Potrivit lui Năstase, în anii 2003-2004 au fost examinate mai multe variante de regionalizare, inclusiv reducerea numărului de județe la aproximativ 18-19, plus București.„Interesant este că problema comasării judeţelor se punea încă în perioada guvernului pe care l-am condus. (…) Memorandumul din decembrie 2003 prevedea constituirea unui grup de lucru şi a unui secretariat tehnic permanent pentru studierea regionalizării. În februarie 2004 au fost desemnaţi reprezentanţi ai Ministerului Administraţiei şi Internelor. Materialul comparativ păstrat în dosar examina trei variante: menţinerea judeţelor şi a celor opt regiuni de dezvoltare; păstrarea judeţelor şi creşterea la 12-14 regiuni; reducerea la circa 18-19 judeţe, plus Bucureşti, cu asimilarea acestora unor regiuni de dezvoltare. Aşadar, comasarea era luată în calcul”, a explicat Adrian Năstase.Năstase consideră că actualele autorități ar trebui să valorifice documentele și studiile existente, în loc să reia analiza de la zero.„Propun să folosim ceea ce s-a lucrat, să verificăm ce mai este valabil şi să explicăm ce trebuie schimbat. Problema comasărilor era pusă acum mai bine de două decenii. Documentele există. Ar fi bine ca, de această dată, România să poată trece de la redescoperirea problemei la o soluţie temeinic pregătită şi dusă până la capăt”, a transmis Adrian Năstase.

Ar putea să vă placă și

Lasă un comentariu