COP31 va începe în Turcia, în contextul în care obiectivele climatice sunt puse sub presiune de război şi de inteligenţa artificială

Reprezentanţi din aproape 200 de ţări se vor reuni luni pe coasta mediteraneană a Turciei pentru două săptămâni de negocieri privind clima, în contextul în care temerile legate de securitatea energetică generate de război, creşterea cererii de energie pentru inteligenţa artificială şi retragerea SUA exercită o presiune suplimentară asupra luptei împotriva încălzirii globale, relatează Reuters citat de news roRăzboiul dintre SUA şi Iran determină ţările să facă eforturi disperate pentru a obţine livrări de petrol şi să repună în funcţiune centralele pe cărbune; extinderea rapidă a inteligenţei artificiale (AI) stimulează cererea de energie electrică; iar cel mai mare emiţător istoric de gaze cu efect de seră din lume evită cooperarea în domeniul climatic pentru al doilea an consecutiv.Toate acestea au creat un context dificil, menit să complice eforturile Turciei, gazda COP31, de a ajunge la un acord ferm, potrivit observatorilor. „Este greu să fii optimist”, a declarat John Holdren, profesor de politică de mediu la Universitatea Harvard.Preşedinţia turcă a COP31 a axat summitul din acest an, sub egida ONU, pe obiectivul de a electrifica peste o treime din economia globală până în 2035, faţă de aproximativ o cincime în prezent. Se solicită naţiunilor să semneze un angajament, deschide o filă nouă, prin care să susţină acest obiectiv.Teoretic, un astfel de obiectiv ar putea contribui la reducerea emisiilor care duc la încălzirea planetei, accelerând tranziţia globală de la vehiculele, cuptoarele, cazanele, sobele şi alte echipamente alimentate cu combustibili fosili, care emit gaze cu efect de seră.Însă activiştii pentru climă au criticat acest angajament, deoarece nu impune ca energia electrică suplimentară să provină din surse cu emisii reduse de carbon. Acest lucru a declanşat o primă dispută cu privire la faptul dacă electrificarea în sine ar trebui să fie considerată un progres în domeniul climatic.O coaliţie de ţări, inclusiv naţiunile insulare din Pacificul de Sud, cele mai vulnerabile la creşterea nivelului mării, militează, în general, pentru o foaie de parcurs globală mai clară privind renunţarea la combustibilii fosili – un subiect mereu controversat la summiturile privind clima. Multe ţări producătoare de petrol şi gaze, inclusiv Arabia Saudită, susţin că combustibilii fosili pot constitui în continuare o parte substanţială a mixului energetic global într-o lume prietenoasă cu clima, cu condiţia să fie însoţiţi de tehnologii care reduc sau captează emisiile.Presiunea pentru acţiuni mai rapide în ceea ce priveşte schimbările climatice este în creştereUn raport al Programului Naţiunilor Unite pentru Mediu, publicat în octombrie, a arătat că lumea este deja pe cale să depăşească pragul de 1,5 °C de încălzire faţă de perioada preindustrială, pragul stabilit la summitul climatic de la Paris din 2015.Anul 2026 s-a remarcat, de asemenea, printr-o serie de valuri de căldură extreme în Europa de Vest şi prin prăbuşirea unui gheţar în Nepal, care a provocat o inundaţie catastrofală în urma căreia au murit peste 1.450 de persoane, iar mii sunt încă date dispărute.„Acest an s-a dovedit a fi unul dintre anii cu cele mai multe victime cauzate de dezastrele provocate de schimbările climatice”, a declarat Manjeet Dal, consilier al grupului ţărilor cel mai puţin dezvoltate şi director pentru Asia de Sud al Climate Analytics.RĂZBOI ŞI TEHNOLOGIERăzboiul din Iran a evidenţiat dependenţa lumii de combustibilii fosili, la fel ca şi invazia Rusiei în Ucraina şi sancţiunile impuse ulterior asupra exporturilor energetice ale Moscovei. Unii susţin că perturbările cauzate de aceste războaie au scos în evidenţă şi avantajele trecerii la sursele regenerabile de energie.Războiul din Iran, aflat acum în a noua lună, a perturbat grav transporturile de petrol din Orientul Mijlociu prin Strâmtoarea Ormuz, determinând creşterea preţurilor la combustibili la nivel global şi obligând guvernele să se zbată pentru a găsi noi surse de aprovizionare.Administraţia preşedintelui american Donald Trump a încurajat adoptarea unor politici menite să maximizeze producţia de petrol, gaze şi cărbune pentru a face faţă perturbărilor din Orientul Mijlociu. În acelaşi timp, Coreea de Sud, India, Thailanda şi alte ţări asiatice şi-au sporit dependenţa de cărbune sau au luat măsuri pentru a stimula producţia de energie electrică pe bază de cărbune.„Mulţi oameni care, anterior, s-ar fi simţit jenaţi să pledeze pentru menţinerea unui nivel foarte ridicat de utilizare a combustibililor fosili, se simt acum îndreptăţiţi să susţină acest punct de vedere”, a declarat Holdren, de la Harvard.În acelaşi timp, implementarea energiei regenerabile a crescut, de asemenea, impulsionată de exporturile în creştere de tehnologii curate şi ieftine din China, ceea ce îi încântă pe susţinătorii unor acţiuni ambiţioase în domeniul climei.„Războiul a întărit argumentele în favoarea accelerării tranziţiei energetice. Statele Unite reprezintă oarecum o excepţie în această privinţă”, a declarat Andre Correa do Lago, un diplomat brazilian care a prezidat COP-ul de anul trecut.Inteligenţa artificială (AI) a adus, de asemenea, o nouă provocare. Implementarea rapidă a acestei tehnologii determină o creştere bruscă a cererii globale de energie, contribuind la creşterea emisiilor de gaze cu efect de seră. Totuşi, beneficiile sale se dovedesc irezistibile, chiar şi pentru grupurile de activişti pentru climă şi mediu.Turcia, gazda COP31, va face apel la guverne, companii şi alte instituţii prezente la conferinţă să semneze un angajament care să stabilească principiile menite să asigure dezvoltarea şi implementarea durabilă a inteligenţei artificiale.Reprezentanţii mediului de afaceri au declarat că doresc un singur lucru de la COP31: claritate.„Realizarea obiectivelor nu poate rămâne doar un slogan sau să fie lăsată la latitudinea iniţiativelor voluntare”, a afirmat John Denton, secretarul general al Camerei Internaţionale de Comerţ. „COP31 trebuie să transmită semnale politice clare care să ofere companiilor încrederea necesară pentru a investi în electrificare şi în tranziţia energetică mai amplă — şi să transforme nevoile de adaptare în proiecte viabile din punct de vedere financiar.”