Alerte de atac nuclear și radiații în Ucraina și Rusia. Oamenii au fost îndemnați să se adăpostească. Ce stă în spatele acestor avertismente

Cuprins:Locuitorii din Ucraina și Rusia au primit pe telefoane avertismente alarmante privind posibile atacuri nucleare, scurgeri radioactive și amenințări chimice. Mesajele au provocat îngrijorare, mai ales în Ucraina, unde oamenii au fost avertizați inclusiv că ar putea avea loc lupte pe străzile capitalei Kiev. Autoritățile au clarificat însă situația: nu exista nicio amenințare radioactivă, iar alertele fuseseră transmise prin aplicații de urgență compromise de hackeri, informează aljazeera.com.Incidentul a avut loc duminică seara și luni dimineața, într-un moment extrem de tensionat pentru cele două țări. Ucraina și Rusia s-au acuzat reciproc de atacuri informatice asupra sistemelor folosite pentru transmiterea avertismentelor către populație, iar mesajele false au readus în atenție o altă față a războiului: lupta purtată în mediul digital, prin care pot fi provocate panică și confuzie în rândul civililor.Alerte false de atac nuclear și chimic în Kiev. Ce mesaje au primit ucraineniiForțele Aeriene ale Ucrainei au anunțat duminică seara că aplicația Air Alert, folosită de populație pentru a primi avertizări privind atacurile aeriene, a transmis mesaje false despre posibile amenințări nucleare și chimice în Kiev și în zonele din apropierea capitalei.Alertele nu s-au limitat însă la pericolul unui atac nuclear. Utilizatorii au primit și avertismente privind posibile lupte pe străzile orașelor, iar unele mesaje susțineau că Rusia ar fi lansat racheta hipersonică Oreșnik.„Aplicația de alertă aeriană pare să fi fost supusă influenței inamicului”, au transmis Forțele Aeriene ucrainene într-un mesaj publicat pe Telegram.Autoritățile au încercat să calmeze populația și au precizat că nu există niciun pericol radioactiv.„Nu există nicio amenințare de radiații! Păstrați-vă calmul și urmăriți actualizările noastre pe canalul oficial”, au transmis reprezentanții Forțelor Aeriene.Centrul pentru Comunicare Strategică al Ucrainei a acuzat Rusia că s-ar afla în spatele atacului informatic. Unul dintre argumentele invocate a fost faptul că unul dintre mesajele false fusese redactat în limba rusă.Guvernul ucrainean a precizat, în schimb, că o altă aplicație, creată special pentru capitala Kiev, funcționa în continuare normal.Potrivit jurnalistei Al Jazeera Audrey Macalpine, care relata din Kiev, alertele false au început să fie transmise puțin după ora 22:00, ora locală. Situația a provocat surprindere în rândul locuitorilor, iar avertismentele au fost auzite inclusiv prin difuzoarele instalate în centrul orașului.Cu toate acestea, oamenii au început să înțeleagă destul de repede că mesajele nu erau reale. În aproximativ o jumătate de oră, mulți dintre ei își dăduseră seama că sistemul de avertizare fusese probabil atacat de hackeri.Rusia anunță, la rândul său, un atac informatic asupra aplicației de urgențăLa câteva ore după incidentul din Ucraina, luni dimineața, și autoritățile ruse au anunțat că o aplicație folosită pentru transmiterea avertismentelor către populație fusese atacată informatic.Ministerul rus al Apărării Civile, Situațiilor de Urgență și Eliminării Consecințelor Dezastrelor Naturale a declarat că aplicația sa de avertizare a fost ținta unui „atac cibernetic masiv”.În urma incidentului, utilizatorii au primit mesaje false prin care erau avertizați că urmează atacuri iminente cu drone. Ministerul nu a indicat cine s-ar afla în spatele atacului, dar a precizat că notificările transmiteau informații false.Potrivit relatărilor apărute în presa rusă, hackerii au distribuit mesaje potrivit cărora focoase nucleare montate pe drone ucrainene P1-Suns ar fi fost lansate asupra tuturor regiunilor Rusiei.Alte avertismente le cereau oamenilor să își facă urgent provizii de alimente pentru trei săptămâni și să se adăpostească.Astfel, în decurs de câteva ore, locuitorii celor două țări s-au confruntat cu avertismente false privind atacuri nucleare și alte amenințări militare, deși nu exista un asemenea pericol confirmat de autorități.Atacurile informatice dintre Rusia și Ucraina. Ce s-a mai întâmplat în războiul digitalAcesta pare să fie primul incident în care aplicațiile oficiale de alertă ale Ucrainei și Rusiei au fost atacate informatic. Războiul cibernetic dintre cele două țări nu este însă o noutate, astfel de operațiuni fiind folosite de mult timp în confruntările dintre Moscova și Kiev.Hackerii ruși au vizat în trecut sistemele electorale ale Ucrainei, iar în ianuarie 2022 au atacat site-uri ale instituțiilor guvernamentale și ale băncilor ucrainene. Aceste operațiuni s-au intensificat după februarie 2022, când Rusia a lansat invazia pe scară largă.Unul dintre cele mai importante incidente a avut loc la sfârșitul anului 2023, când gruparea rusă de hackeri Sandworm a reușit să scoată din funcțiune rețeaua privată de telecomunicații Kyivstar. Atacul a afectat serviciile companiei și a provocat probleme care au perturbat inclusiv transmiterea notificărilor timp de mai multe zile.Nici Ucraina nu a stat deoparte în acest război digital. Grupuri de hackeri ucraineni au desfășurat numeroase operațiuni împotriva unor ținte din Rusia.Un exemplu este Armata IT a Ucrainei, o structură bazată pe voluntari, înființată după invazia rusă tocmai pentru a desfășura atacuri informatice împotriva țintelor rusești. Potrivit relatărilor, gruparea a vizat Bursa de Valori din Moscova, rețelele electrice din Rusia și mai multe site-uri ale instituțiilor guvernamentale.În 2022, agenția Reuters relata despre o altă operațiune a unor hackeri ucraineni. Aceștia au folosit programe de recunoaștere facială pentru a analiza chipurile militarilor ruși uciși pe front și pentru a le transmite familiilor acestora informații despre moartea lor.Toate aceste episoade arată că războiul dintre cele două țări nu se desfășoară doar pe front, cu rachete, drone și artilerie. Sistemele informatice, rețelele de comunicații și platformele prin care populația primește avertismente au devenit, la rândul lor, ținte ale confruntării.De ce sunt atât de periculoase alertele nucleare false în UcrainaAvertismentele privind radiațiile au o încărcătură aparte pentru populația ucraineană. Țara a trecut deja prin unul dintre cele mai grave accidente nucleare din istorie și continuă să fie expusă unor riscuri din cauza luptelor desfășurate în apropierea unei alte centrale importante.În aprilie 1986, reactorul centralei nucleare de la Cernobîl, aflată atunci în Republica Sovietică Ucraineană, a explodat și a eliberat în atmosferă cantități importante de materiale radioactive.Numeroase persoane au murit în urma exploziei, iar alte mii s-au confruntat ulterior cu probleme grave de sănătate, inclusiv cancer tiroidian. Radiațiile au fost detectate chiar și în Suedia, la mare distanță de locul producerii accidentului.Dezastrul de la Cernobîl este considerat unul dintre cele mai grave două accidente nucleare din istorie, alături de catastrofa de la Fukushima, din Japonia, produsă în 2011.Localitatea Cernobîl a rămas în mare parte un oraș-fantomă, după ce locuitorii au fost evacuați în urma accidentului.Centrala nucleară Zaporojie, un alt motiv de îngrijorareTemerile privind o posibilă catastrofă nucleară sunt alimentate și de luptele care continuă în regiunea ucraineană Zaporojie.Rusia controlează parțial această regiune, inclusiv orașul Enerhodar, unde se află Centrala Nucleară Zaporojie, cea mai mare instalație de producere a energiei nucleare din Europa.Cele două armate au atacat în repetate rânduri poziții aflate sub controlul adversarului. Rusia a vizat inclusiv capitala regională Zaporojie, care se află sub control ucrainean, în timp ce Ucraina a atacat zone controlate de ruși, printre care și Enerhodar.Un nou incident grav a fost raportat săptămâna trecută, când Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA), organismul de supraveghere nucleară al Organizației Națiunilor Unite, a anunțat că un sudor care lucra la centrala Zaporojie a fost ucis într-un atac cu dronă.Directorul agenției, Rafael Grossi, a cerut ambelor tabere să dea dovadă de „reținere militară maximă”, avertizând asupra pericolelor pe care continuarea confruntărilor le poate reprezenta pentru securitatea nucleară.În acest context, alertele false despre radiații și atacuri nucleare au provocat o îngrijorare suplimentară într-o regiune care cunoaște deja consecințele unei catastrofe de acest fel.Chiar dacă notificările transmise prin aplicațiile compromise nu anunțau un pericol real, incidentul a demonstrat cât de ușor pot fi folosite sistemele de avertizare publică pentru a crea panică și confuzie în timpul unui război.