Alegeri în Italia: măsura care ar putea să o scoată din joc pe Giorgia Meloni

Cuprins:Guvernul din Italia reduce numărul cadrelor didactice şi al personalului auxiliar din şcoli, în condiţiile în care scăderea drastică a natalităţii duce la o diminuare a numărului de copii în sălile de clasă, decizia executivului declanşând proteste din partea sindicatelor, a directorilor de şcoli şi a partidelor de opoziţie, transmite Reuters, conform Agerpres. Măsura apare și în contextul în care Italia se pregătește pentru următoarele alegeri, din 2027.Măsura’Declinul demografic este real, este o problemă foarte serioasă. Dar nu poate fi folosit ca scuză pentru a slăbi şi mai mult sistemul public de educaţie’, a declarat luni Mario Rusconi, din cadrul asociaţiei Anp a directorilor de şcoli, pentru cotidianul La Repubblica.Proiectul de buget aprobat de guvern săptămâna trecută prevede o reducere cu 4.925 a numărului de posturi didactice şi cu 2.049 a celor nedidactice, începând cu anul şcolar 2027-2028.De asemenea, proiectul introduce un plafon de 75% de înlocuire a personalului care se pensionează, ceea ce, conform estimărilor guvernului, ar urma să aducă economii de 336 milioane de euro în 2027-2028.Măsurile se adaugă tăierilor anterioare din legea bugetului pe 2025, care a redus numărul personalului didactic cu 5.660 de posturi începând cu 2025-2026, şi cu 2.174 pentru personalul nedidactic începând din 2026-2027.Italia se confruntă cu una din cele mai grave crize demografice din Europa, cu repercursiuni inevitabile asupra populaţiei şcolare. Numărul elevilor din clasele primare şi secundare a scăzut de la 8,4 milioane în 2017-2018 la 7,7 milioane în 2024-2025, potrivit datelor oficiale.’Declinul efectivelor şcolare ar trebui să reprezinte o oportunitate de a reduce dimensiunea claselor şi de a îmbunătăţi calitatea educaţiei. În schimb, tăierile de posturi continuă, ceea ce agravează dificultăţile unui sistem deja împovărat de locuri de muncă precare’, a declarat sindicatul UIL.Contextul din țarăGuvernul de dreapta condus de premierul Giorgia Meloni dispune de o marjă redusă pentru cheltuieli suplimentare din cauza constrângerilor impuse de plafoanele UE privind deficitul bugetar, precum şi de creşterea considerabilă a costurilor la energie, care pun presiune pe o economie cu creştere lentă şi au dus inflaţia la 5,6% în luna octombrie.Guvernul, care se pregăteşte pentru alegerile de anul viitor, se confruntă, de asemenea, cu proteste de stradă generate de criza costului vieţii şi care, în unele cazuri, au degenerat în violenţe şi au fost impulsionate, parţial, de elevi şi studenţi care cer investiţii suplimentare în şcoli şi universităţi.Italia se pregătește pentru alegerile parlamentare din 2027Alegerile parlamentare din Italia, programate pentru 2027, se conturează drept unul dintre cele mai importante teste politice ale anului viitor în Europa. Giorgia Meloni va încerca să obțină un nou mandat în fruntea guvernului, în timp ce opoziția de centru-stânga încearcă să construiască o alternativă electorală.Miza este amplificată de adoptarea unei noi legi electorale, care introduce un mecanism de redistribuire a mandatelor în favoarea alianței câștigătoare. Data exactă a scrutinului nu a fost încă stabilită.Italia va organiza în 2027 alegeri pentru Camera Deputaților și Senat, la capătul actualei legislaturi. Potrivit Constituției italiene, cele două camere ale Parlamentului sunt alese pentru un mandat de cinci ani.Ministrul italian al Educației, Giuseppe Valditara, declara la 25 septembrie 2026 că alegerile ar urma să aibă loc în octombrie 2027, la încheierea mandatului parlamentar. El afirma că există un acord în acest sens în interiorul majorității guvernamentale.Unul dintre cele mai importante evenimente care pregătesc alegerile din 2027 este reforma sistemului electoral, promovată de guvernul Giorgiei Meloni și adoptată definitiv de Camera Deputaților la 8 octombrie 2026.Noua lege, denumită oficial Stabilicum de susținători și Melonellum de adversari, a fost aprobată cu 227 de voturi pentru și 164 împotrivă, în urma unui vot secret.Reforma schimbă fundamental modul de distribuire a mandatelor parlamentare:Înlocuiește sistemul electoral mixt cu unul integral proporțional.Introduce un bonus de majoritate pentru alianța care obține cel puțin 42% din voturile naționale.Bonusul poate ajunge la 70 de mandate suplimentare în Camera Deputaților, care are 400 de membri, și la 35 de mandate în Senat, cu 200 de membri aleși.Partidele care formează o alianță trebuie să prezinte înaintea alegerilor un candidat comun pentru funcția de premier și un program de guvernare.Premierul Giorgia Meloni susține că noul sistem va permite alegătorilor să identifice mai clar viitoarea majoritate și va reduce instabilitatea guvernamentală, o problemă recurentă în politica italiană.Opoziția contestă însă reforma și consideră că bonusul de majoritate poate distorsiona reprezentarea politică. Mai multe formațiuni au anunțat că intenționează să conteste legea la Curtea Constituțională.Agențiile Reuters și Associated Press au relatat că adoptarea reformei ar putea deschide un nou conflict constituțional în Italia, iar eventualele decizii ale instanței ar putea influența regulile aplicabile scrutinului din 2027.Meloni, Schlein și Conte, în centrul confruntării politicePrincipala forță politică a actualei guvernări este Fratelli d’Italia (Frații Italiei), partidul condus de Giorgia Meloni. Acesta guvernează alături de Liga, condusă de Matteo Salvini, și Forza Italia, formațiunea asociată cu Antonio Tajani.În tabăra opoziției, principalele nume sunt Elly Schlein, lidera Partidului Democrat (PD), și Giuseppe Conte, fost premier și lider al Mișcării Cinci Stele (M5S).O eventuală alianță între aceste formațiuni de centru-stânga este una dintre temele centrale ale pregătirii alegerilor. Totuși, diferențele politice dintre partide și negocierile privind programul comun și conducerea unei eventuale coaliții rămân obstacole importante.Sondajele publicate în ultimele zile din octombrie 2026 arată o competiție strânsă între cele două mari blocuri politice.