Motivele din spatele violențelor care au șocat Europa: Protestele din Franța se extind ca focul. Ce îi determină pe tineri să iasă în stradă și să facă prăpăd

Cuprins:”Idioții utili ai dreptei”. Procesul este deschis din titlu pentru protestatarii violenţi de sâmbătă, 17 octombrie. În paginile ziarului italian „La Repubblica”, sentința este rezumată în șase cuvinte împotriva acestor protestatari care au umbrit mobilizarea împotriva costului ridicat al vieții. În timp ce 550.000 de oameni au mărșăluit, potrivit Ministerului de Interne, 800.000 susțin organizatorii, jafurile și ciocnirile au ocupat primele pagini ale presei străine. Început în licee, protestul s-a transformat într-o furie mai generală împotriva guvernului.Franța a trăit o zi de „haos”, rezumă „Wall Street Journal”. „Revoltații au jefuit mai multe orașe franceze”, scrie cotidianul american, în timp ce mișcarea elevilor de liceu, care era în desfășurare de câteva săptămâni, „s-a transformat într-o mobilizare mai amplă care a reunit cetățeni furioși de creșterea costului vieții”.Printre cele mai grave violențe stradale din ultimii aniZiarul face apoi un bilanț al dezastrului. La Marsilia, tineri mascați au folosit o baricadă metalică pentru a sparge ușa primăriei și au atacat holul de la intrare. La Lyon, oficiul de turism a fost incendiat, iar magazinele au fost vandalizate; la Limoges, ieşeau flăcări din acoperișul primăriei. La Paris, continuă ziarul, „protestatarii au incendiat mașini și au blocat străzile cu baricade în flăcări”. Forțele de securitate au consolidat protecția Palatului Élysée și a altor locuri sensibile după încercările de a se concentra asupra clădirilor guvernamentale.”Aceste scene au marcat o escaladare accentuată a violenței în cadrul unei mișcări de protest care pune la încercare forțele de securitate și clasa politică a țării”, observă „Wall Street Journal”. „Financial Times” a descris, de asemenea, o demonstrație pariziană care, deşi „compusă în mare parte din studenți și tineri însoțiți de câțiva purători de veste galbene”, „a avut loc pașni”. Dar cotidianul britanic a subliniat contrastul cu „jefuirea magazinelor și atacurile asupra clădirilor” din Marsilia și din alte părți. Adunările au degenerat în „unele dintre cele mai grave violențe stradale din ultimii ani”.Cotidianul spaniol „El Mundo” a vorbit despre „violență extremă” și un „val de tulburări” la Paris. Articolul său a menționat, de asemenea, un tânăr căruia i-a fost smuls mâna la Saint-Étienne. „Haos, jafuri și violență au zguduit orașele franceze”, a rezumat ziarul.Violenţii umbresc furia socialăÎn articolul său, „La Repubblica” deplânge faptul că „actele violente umbresc protestul”, înainte de a-i eticheta pe protestatari drept „idioți utili ai dreptei”. La Paris, unde au mărșăluit 110.000 de persoane, potrivit Ministerului de Interne, „Il Tempo” face, de asemenea, distincție între mulțimea pașnică și grupurile implicate în violențe. Pe baza informațiilor de la sediul poliției, ziarul italian atribuie tulburările în principal grupurilor de extremă stânga și menționează bande de 500 până la peste 1.000 de persoane.Totuși, protestul nu se limitează la vitrine sparte. „New York Times” subliniază că a reunit participanți din medii diverse, de la Vestele Galbene la liceeni şi studenţi, precum și muncitori, activiști de mediu și antifasciști. Mișcarea, care a început în școli la mijlocul lunii septembrie, a evidențiat „condițiile precare din școlile franceze”. De la lansarea sa, sute de oameni au fost răniți „în ciocniri din ce în ce mai violente cu forțele de ordine”, relatează cotidianul american.Situația a atras atenția și în Orientul Îndepărtat, unde „South China Morning Post” reaminteşte și originile protestelor din școli. „Lipsa profesorilor și instalațiile dărăpănate au stârnit mai întâi furia în licee, înainte ca mișcarea să se extindă în restul țării”. „Al Jazeera” subliniază eterogenitatea marșurilor, care au inclus elevi, profesori, membri de sindicat și foști protestatari Vestele Galbene. O „imagine cu Marianne purtând o vestă galbenă”, într-o „atmosferă de gaze lacrimogene”, rezumă întâlnirea simbolurilor.”Un stat francez cu finanțe epuizate”Cifrele oficiale reflectă amploarea tulburărilor: 1.200 de arestări, 150 de polițiști și jandarmi răniți, a anunțat premierul Sébastien Lecornu, venit seara la Paris pentru a-și exprima sprijinul pentru forțele de ordine. Între poliție și „violenţi”, „trebuie să vă alegeți tabăra”, a declarat șeful guvernului, vizând La France Insoumise.La rândul său, Emmanuel Macron „a lăsat de-o parte prudența”, scrie „El Mundo”. Președintele i-a atacat pe „semănătorii de haos care urmăresc doar să răstoarne instituțiile noastre și să-i împiedice pe cei care își exprimă pașnic revendicările s-o facă”. În timp ce manifestanții scandau „Macron, demisia!”, el a promis că cei responsabili de distrugere și jafuri „vor fi urmăriți penal și pedepsiți”.Deoarece protestul izbucnește în cel mai nepotrivit moment posibil pentru guvern – exact când acesta este pe cale să adopte un buget de austeritate și să se pregătească pentru alegeri prezidențiale. Revendicările protestatarilor solicită măsuri „costisitoare” pentru susținerea puterii de cumpărare și investiții în educație, notează „Wall Street Journal”. Aceste revendicări se ciocnesc direct cu constrângerile bugetare ale „unui stat francez cu finanțe epuizate”. Protestatarii cer bani pe care Trezoreria nu îi mai are, în timp ce guvernul cere calmul pe care strada nu-l mai acordă.Violențele au cuprins și Italia„Modelul francez” a ajuns în Italia, iar evenimentele care s-au desfăşurat sâmbătă, la Milano, constituie o dovadă clară în acest sens. Este vorba despre un val de violențe care a luat amploare exponențial în ultima vreme, manifestându-se prin mecanisme diferite de cele utilizate, de regulă, de grupările de activiști radicali. În ultimele săptămâni, strategia de mobilizare a mulțimilor – care se deplasează dintr-un oraș în altul – s-a bazat pe grupuri de discuții pe Telegram și pe rețelele de socializare, folosind pe scară largă inteligența artificială şi vizând în mod specific tinerii italieni.Situația este limpede și extrem de îngrijorătoare, mai ales în perspectiva evenimentelor care urmează. Tacticile de gherilă aplicate par complet deconectate de cauzele declarate ale demonstrațiilor; în schimb, totul este organizat ca un fel de „joc” bazat pe provocări constante – atragerea forțelor de ordine în capcane urbane, atacuri și, ulterior, retragere. Un ciclu care se repetă ore în șir, speculând o stare de nemulțumire care nu are la bază nicio agendă politică clară. Există un risc semnificativ ca acest fenomen să alimenteze protestele în rândul unor grupuri deja mobilizate – precum fermierii cu tractoarele lor sau transportatorii – dar și în rândul studenților, care au ieșit în stradă vineri și amenință că vor reveni.Comitetul Strategic de Analiză Antiteroristă (CASA) monitorizează scenariile care s-au derulat în ultimele zile la Milano, Torino, Brescia și Bologna, pregătindu-se totodată pentru evenimentele viitoare. Data de 30 octombrie a fost marcată cu roșu, întrucât pentru acea zi este planificată o mobilizare în capitală. Responsabilii din domeniul securității se tem că aceasta ar putea servi drept repetiție generală pentru o toamnă care se anunță a fi instabilă în ceea ce privește ordinea publică.