Românii folosesc inteligența artificială ca primă sursă de informații medicale

România se remarcă prin viteza cu care consumatorii adoptă AI în domeniul sănătăţii, tot mai mulţi folosind instrumente AI ca primă sursă de informaţii medicale, conform studiului global PwC Voice of the Consumer 2026.Astfel, mai mult de jumătate (53%) dintre participanţii locali la studiu au spus că folosesc instrumente AI ca primă sursă de informare despre sănătate şi wellness, ponderea fiind mai ridicată decât la nivel regional (47%) sau global (51%).”Mai mult de o treime (36%) dintre consumatorii români sunt deschişi să folosească AI pentru crearea unui plan de fitness sau wellness personalizat. De asemenea, aproape o treime (31%) ar folosi AI pentru planificarea meselor, liste de cumpărături şi sfaturi legate de nutriţie, iar o pondere similară din respondenţi ar utiliza AI pentru a identifica potenţiale probleme legate de somn sau stres bazate pe evoluţia unor parametri fiziologici”, se menţionează într-un comunicat al firmei de consultanţă.De asemenea, mai mult, circa 29% dintre consumatorii locali ar folosi AI pentru o evaluare medicală preliminară şi potenţiale recomandări bazate pe simptome.”Deschiderea consumatorilor români faţă de utilizarea AI în probleme legate de sănătate şi wellness reflectă şi un acces mai puţin facil la consultaţii medicale. Pe măsură ce utilizarea instrumentelor AI, a dispozitivelor inteligente şi aplicaţiilor de sănătate şi wellness creşte, vor avea de câştigat companiile care oferă soluţii de încredere, personalizate, bazate pe tehnologie,” a declarat Adina Vizoli, leader Health & Pharma, PwC România.Potrivit studiului, o viaţă mai lungă şi mai sănătoasă este principalul obiectiv pentru consumatorii români pe zona de sănătate şi wellness, urmată de reducerea stresului şi îmbunătăţirea sănătăţii mintale, la fel ca în cazul consumatorilor din regiune şi la nivel global.Totuşi, lipsa veniturilor disponibile este principala barieră în atingerea obiectivelor de sănătate şi wellness, fiind menţionată de 54% dintre respondenţii locali. Procentul este mai mare decât media globală, de 47%, şi reprezintă una dintre cele mai importante diferenţe dintre consumatorii români şi cei din alte pieţe.În aceste condiţii, consumatorii români se orientează în primul rând către soluţii accesibile, precum vitamine şi suplimente (72%) şi alimente şi băuturi sănătoase specializate (38%), într-o măsură mai mare decât consumatorii din regiune şi de la nivel global, dar sunt mai puţin dispuşi să se angajeze în activităţi şi servicii care presupun investiţii mai mari şi consecvente – precum echipamentele de fitness (16%), abonamentele la sală (19%), sau controale medicale preventive (23%).De asemenea, subliniază sursa citată, doar 15% dintre români au cumpărat aplicaţii sau abonamente de sănătate sau fitness, 13% au plătit pentru suport psihologic (consiliere, aplicaţii de meditaţie) şi 12% au achiziţionat experienţe sau tratamente la SPA, procentele fiind similare cu cele din regiune, dar sub media globală.”Consumatorii din România pun accent mai mare decât cei din Europa Centrală şi de Est pe raportul calitate-preţ atunci când decid ce produse sau servicii să cumpere din categoria sănătate şi wellness, valoarea percepută fiind chiar mai importantă decât costul. De asemenea, ei au nevoie de informaţii clare despre beneficiile produselor şi cum funcţionează acestea şi caută servicii personalizate, care se satisfac nevoile lor specifice”, a explicat Adina Vizoli.Studiul a mai evidenţiat că o treime (32%) dintre români îşi evaluează starea de sănătate ca excelentă sau bună, faţă de 26% dintre respondenţi la nivel regional şi 31% la nivel global, doar 39%fac exerciţii fizice frecvent, faţă de 44% dintre participanţi la nivel regional şi 58% la nivel global.Totodată, monitorizarea aportului de proteine, fibre şi calorii este mai puţin răspândită în România decât în CEE şi la nivel global, iar românii sunt mai interesaţi de produsele pentru somn – inclusiv ceaiurile, băuturile calmante şi suplimentele pentru somn sau energie – decât consumatorii din CEE şi la nivel global. Utilizarea medicamentelor GLP-1 este încă redusă în România, însă aproximativ unul din patru consumatori ia în calcul folosirea lor în viitor.Datele au fost colectate în perioada februarie-martie 2026, pe baza a 21.808 de răspunsuri din 27 de ţări. Eşantionul pentru Europa Centrală şi de Est include 2.419 de respondenţi din Polonia, România, Ungaria şi Ucraina. România este reprezentată de 707 respondenţi.