Europa se pregătește să renunțe la cărbune. România își închide centralele, dar cu ce va înlocui energia produsă de acestea?

Cuprins:Germania a prezentat un plan național pentru eliminarea treptată a combustibililor fosili până în 2045, devenind a treia țară europeană care publică o astfel de strategie, după Franța și Țările de Jos. România are deja un calendar pentru renunțarea la cărbune în sectorul energetic, însă înlocuirea capacităților retrase cu noi surse de producție și dezvoltarea rețelelor electrice rămân provocări importante pentru tranziția energetică, relatează Euronews .Planul Berlinului urmărește accelerarea dezvoltării energiei regenerabile și electrificarea transporturilor, într-un context în care presiunile asupra prețurilor petrolului și gazelor readuc în atenție dependența statelor europene de combustibilii importați.Germania vrea să renunțe la combustibilii fosili până în 2045Prin noua strategie, Germania își propune să reducă treptat utilizarea combustibililor fosili și să se bazeze într-o măsură tot mai mare pe surse regenerabile de energie și pe electrificare.Franța și-a stabilit anul 2050 ca termen pentru renunțarea la combustibilii fosili și intenționează să închidă ultimele două centrale pe cărbune până în 2027. Țările de Jos au prezentat, la rândul lor, un plan de tranziție, fără să stabilească însă o dată obligatorie pentru eliminarea completă a combustibililor fosili.Strategiile urmăresc reducerea dependenței de cărbune, petrol și gaze, dar presupun și investiții în infrastructura necesară pentru înlocuirea acestora.România are ca termen anul 2032 pentru eliminarea cărbunelui din sectorul energeticRomânia și-a asumat, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), eliminarea treptată a producției de energie pe bază de cărbune și lignit, cu termenul final stabilit pentru anul 2032.Potrivit datelor Comisiei Europene prezentate în materialul citat, 1.695 MW de capacitate de producție pe cărbune au fost deja dezafectați în cadrul reformelor asumate de România.Comisia a semnalat însă că, deși termenul final pentru eliminarea cărbunelui este stabilit, etapele intermediare ale tranziției după 2025 nu sunt descrise suficient de clar.În acest context, una dintre principalele provocări este ritmul în care capacitățile de producție retrase din funcțiune pot fi înlocuite. Sistemul energetic trebuie să poată acoperi consumul inclusiv în perioadele în care producția din surse solare și eoliene este redusă.Noile capacități de producție și investițiile în rețele, esențiale pentru tranziția energeticăRenunțarea la cărbune nu presupune doar închiderea centralelor existente, ci și dezvoltarea unor capacități noi de producție, a rețelelor electrice și a sistemelor de stocare a energiei.În cazul României, planurile asociate REPowerEU prevăd eliminarea centralelor pe cărbune și lignit până în 2032, în paralel cu extinderea capacităților de producție din surse regenerabile.Comisia Europeană a identificat însă mai multe obstacole în calea dezvoltării acestora, printre care procedurile de autorizare, incertitudinea legislativă și necesitatea unor investiții suplimentare în rețeaua electrică.În același timp, combustibilii fosili continuă să aibă un rol în sistemul energetic românesc și să influențeze formarea prețurilor pe piața energiei electrice.Astfel, atât pentru România, cât și pentru celelalte state europene care urmăresc reducerea consumului de combustibili fosili, tranziția depinde de dezvoltarea la timp a infrastructurii care să asigure alimentarea cu energie și după retragerea capacităților convenționale.