EXCLUSIV | Tom Armbruster, fost ambasador al SUA: „Relațiile proaste sunt mai bune decât lipsa totală a relațiilor”

Un interviu realizat de Dr. Adrian Leonard MociulschiDe la conflictele armate și rivalitățile geopolitice până la Inteligența Artificială și schimbările climatice, comunitatea internațională este confruntată cu provocări care pun la încercare mecanismele tradiționale de cooperare și dialog.Pentru a înțelege mai bine aceste transformări, l-am invitat la dialog pe Excelența Sa Tom Armbruster, diplomat în retragere, fost ambasador al Statelor Unite în Republica Insulelor Marshall și veteran al diplomației americane. Din perspectiva unei cariere întinse pe aproape patru decenii, acesta analizează rolul diplomației în gestionarea conflictelor, evoluția relațiilor internaționale și impactul noilor tehnologii asupra ordinii globale.Adrian Leonard Mociulschi: Domnule Ambasador, este o onoare să vă avem ca invitat. Vă mulțumesc pentru disponibilitatea de a împărtăși din vasta dumneavoastră experiență diplomatică cititorilor noștri. În lunga dumneavoastră carieră diplomatică, care considerați că sunt cele mai importante calități pentru construirea încrederii și cooperării între națiuni?Tom Armbruster: Construirea încrederii reprezintă fundamentul diplomației. Există numeroase baze solide pe care națiunile le pot utiliza și multe elemente pe care își pot construi relațiile. Printre aceste fundamente se numără existența relațiilor diplomatice formale. Simplul fapt de a avea ambasade și consulate în țările respective este esențial. Statele Unite cred în principiul „universalității” și deținem misiuni diplomatice aproape peste tot în lume. Este o politică bună, deoarece avem interese și cetățeni americani pretutindeni. Tocmai în locurile unde nu avem reprezentare diplomatică întâmpinăm cele mai mari dificultăți, cum sunt, de exemplu, Coreea de Nord și Iranul.Unul dintre motivele pentru care conflictul dintre Iran și Statele Unite pare imposibil de rezolvat este faptul că nu ne înțelegem suficient de bine unii pe alții. Relațiile proaste sunt mai bune decât lipsa totală a relațiilor. De aceea este important ca ambasadele și consulatele să fie complet funcționale și bine încadrate, pentru a furniza informații capitalei și factorilor de decizie.Vizitele oficiale la nivel înalt în străinătate sunt, de asemenea, importante. Atunci când un lider vizitează o altă țară, transmite semnalul că relația respectivă este importantă. Vizitele la nivel înalt permit obținerea unor „rezultate concrete”, adesea acorduri sau înțelegeri la care s-a lucrat îndelung la nivel tehnic și diplomatic, dar care nu pot fi finalizate fără o decizie politică la vârf. O asemenea vizită poate accelera semnificativ dezvoltarea unei relații bilaterale. Am lucrat la organizarea unor vizite prezidențiale și ministeriale în Finlanda, Mexic, Tadjikistan și Rusia, iar de fiecare dată când un oficial de rang înalt a sosit, relația bilaterală s-a îmbunătățit.Implicarea activă în cadrul Organizației Națiunilor Unite reprezintă un alt fundament al relațiilor bune dintre state. Deși ONU poate fi uneori disfuncțională din cauza dreptului de veto al membrilor permanenți ai Consiliului de Securitate, există în continuare numeroase voturi privind rezoluții importante și diverse. Construirea de coaliții în cadrul ONU necesită negociere, persuasiune și compromis permanente. Este un loc bun pentru ca un stat să-și facă cunoscute prioritățile. Chiar și țările mici au influență. De exemplu, statele insulare din Pacific au folosit ONU pentru a atrage atenția asupra schimbărilor climatice și asupra pericolelor generate de creșterea nivelului mărilor.Relațiile comerciale sunt, la rândul lor, fundamentale. Libera circulație a bunurilor presupune și libera circulație a oamenilor, ideilor și turiștilor. Europenii au descoperit, cu ocazia Cupei Mondiale, o latură a Americii pe care nu o anticipaseră și care le-a plăcut. Diplomația dintre oameni face diferența, iar o singură călătorie poate influența o persoană pentru întreaga viață.În ceea ce privește elementele care consolidează relațiile dintre state, toate subdomeniile diplomației sunt importante. Diplomația sportivă, muzicală, științifică, de mediu și de sănătate aduc beneficii ambelor țări. Peace Corps (program american de voluntariat internațional, n.n.) și proiectele de dezvoltare generează conexiuni care adesea supraviețuiesc cu mult proiectelor în sine. Îmi amintesc că am călătorit în sate izolate din Extremul Orient Rus și am întâlnit oameni care își aminteau încă pe nume de voluntarii Peace Corps și de contribuția pe care aceștia au avut-o în comunitățile lor.Răspunsul la dezastre poate avea, de asemenea, o valoare diplomatică enormă. Toate țările sunt vulnerabile în fața dezastrelor, iar chiar și statele mici pot juca un rol important în eforturile de recuperare. Concluzia este simplă: implicarea la toate nivelurile.Adrian Leonard Mociulschi: Ați subliniat că relațiile dintre state se construiesc prin dialog, cooperare și prezență diplomatică activă la toate nivelurile. Într-un context internațional marcat de conflicte armate, tensiuni geopolitice, provocări de mediu și transformări tehnologice accelerate, care considerați că sunt cele mai importante provocări globale cu care se confruntă astăzi comunitatea internațională?Tom Armbruster: Experiența mea acoperă o gamă largă de domenii ale relațiilor internaționale, însă principalele mele preocupări țin de problematica mediului. Din păcate, preocupările de mediu rămân teme de rang secund atât timp cât există conflicte. Oamenii sunt pe primul loc, astfel că cea mai importantă provocare globală este rezolvarea conflictelor. Diplomația în sensul său clasic. Nu poți face diplomație între oameni într-o zonă de război. De aceea, găsirea păcii în Myanmar, Sudanul de Sud, Ucraina, Gaza, Iran și în alte regiuni este esențială. Aceste conflicte nu fac decât să întârzie abordarea adevăratei crize globale de mediu. Am pierdut aproape două treimi din fauna sălbatică a planetei în ultimii 50 de ani și continuăm să tratăm Pământul ca pe o resursă care poate fi exploatată la nesfârșit. Nu este așa. Planeta are nevoie de administrare responsabilă, de reținere și de grijă față de celelalte forme de viață, care nu au drept de vot în proiectele de dezvoltare ale omenirii.În ceea ce privește mediul, sunt îngrijorat de exploatarea minieră a adâncurilor oceanice și de efectele pe care aceasta le poate avea. Cred în „Principiul Precauției”: să nu desfășori o activitate atunci când nu îi cunoști toate riscurile. Nici măcar nu știm toate speciile care trăiesc în oceane. Fiecare expediție în adâncuri descoperă specii noi. Trebuie să devenim administratori mai responsabili ai oceanelor, iar acest lucru înseamnă să nu practicăm exploatarea minieră a fundului oceanic.Deși schimbările climatice au primit cea mai mare parte a atenției publice, nu am rezolvat încă problema armelor nucleare. Acestea continuă să coste trilioane de dolari și nu oferă niciun serviciu umanității. Și astăzi plătim prețul testelor nucleare din perioada Războiului Rece, care au contaminat vaste teritorii, inclusiv Insula Bikini. Conflictele lasă și alte pericole de durată, precum minele antipersonal, a căror eliminare poate necesita generații întregi, timp în care continuă să ucidă și să mutileze civili nevinovați.Putem coopera și putem obține rezultate. Protocolul de la Montreal a contribuit la protejarea stratului de ozon. Tratatul Antarcticii a rezervat întregul continent exclusiv cercetării științifice pașnice. Putem crea acorduri care să ducă la eliminarea armelor nucleare și să ne concentrăm resursele asupra sănătății, educației, mediului și dezvoltării sociale. Totul depinde de capacitatea noastră de a acorda prioritate altor obiective decât războiul.Adrian Leonard Mociulschi: Domnule Ambasador, dacă acordurile internaționale au demonstrat că statele pot coopera pentru a răspunde unor provocări globale, noua revoluție tehnologică aduce la rândul ei oportunități și riscuri fără precedent. Inteligența Artificială și alte tehnologii emergente transformă rapid societatea și relațiile internaționale.Cum credeți că vor influența acestea diplomația și cooperarea globală în anii care urmează?Tom Armbruster: Ne aflăm într-o situație comparabilă cu construirea unui avion în timp ce îl pilotăm. Oameni extrem de inteligenți au creat Inteligența Artificială, însă descoperirea lor nu a venit și cu instrucțiuni privind utilizarea responsabilă a acesteia. Organizația Națiunilor Unite încearcă să gestioneze această provocare emergentă. Este nevoie de un dialog permanent între industrie, guverne și mediul academic pentru a găsi abordarea corectă. Toate părțile interesate trebuie să fie reprezentate în această discuție.Reacțiile critice pe care Inteligența Artificială le provoacă astăzi, inclusiv în legătură cu centrele de date, arată că oamenii nu vor accepta pur și simplu să fie conduși spre viitor fără să aibă un cuvânt de spus. Comunitățile locale trebuie implicate, iar nevoile și preocupările lor trebuie recunoscute și respectate.Folosesc frecvent Inteligența Artificială pentru cercetare, verificarea rapidă a unor informații și documentarea generală asupra unor subiecte pe care doresc să le înțeleg mai bine. Nu am niciun conflict interior în privința utilizării sale și consider că, asemenea oricărui alt instrument, trebuie folosită în mod adecvat. Există aplicații extraordinare în domeniul sănătății, transporturilor, agriculturii și protecției mediului.Problemele apar atunci când discutăm despre aplicațiile militare și despre luarea independentă a deciziilor de către sisteme AI. Într-un anumit sens, este o problemă benefică, deoarece Inteligența Artificială poate accelera găsirea unor soluții pentru provocările contemporane.Totuși, nu veți găsi un robot care să dețină aptitudinile diplomatice necesare pentru a convinge un interlocutor aflat la masa negocierilor. Pentru asta vor fi în continuare necesari oameni capabili să comunice cu farmec și persuasiune (ca mine). Cred că profesia de diplomat este în siguranță în fața Inteligenței Artificiale!Adrian Leonard Mociulschi: Ajunși la finalul acestui dialog, vă invit să privim către viitor. Din perspectiva vastei dumneavoastră experiențe diplomatice, care sunt evoluțiile geopolitice pe care liderii și factorii de decizie ar trebui să le urmărească cu cea mai mare atenție în anii ce urmează?Tom Armbruster: Se adună nori de furtună la orizont. Ambițiile Chinei în privința Taiwanului ar putea răsturna actuala stabilitate geopolitică relativă. În plus, faptul că China dispune de rachete hipersonice schimbă situația strategică din Pacific. Aceasta este una dintre cele mai periculoase evoluții. Eu sunt de partea democrațiilor. Ucraina și Taiwan. Nicio țară nu ar trebui să poată folosi forța pentru a-și impune voința asupra alteia. Carta Organizației Națiunilor Unite este foarte clară în privința respectării suveranității statelor, iar atacarea unui stat vecin care nu se află în conflict este pur și simplu greșită.Spațiul cosmic reprezintă o altă preocupare. Poate că ar fi trebuit să rezervăm spațiul exclusiv cercetării științifice pașnice, așa cum s-a întâmplat în Antarctica, însă nu am făcut acest lucru. Astăzi, spațiul este militarizat, iar comunicațiile, sistemele bancare, navigația și capacitatea de răspuns la dezastre sunt amenințate de actori care ar putea scoate sateliții din funcțiune prin mijloace militare. Aici există o mare oportunitate pentru diplomație de a găsi soluțiile potrivite.Tinerii reprezintă un alt subiect important. A fost încurajator să văd mobilizări ale tinerilor în întreaga lume. În Statele Unite, doar aproximativ 45% dintre tineri participă la vot. Liderii tineri doresc ca vocea lor să fie auzită. A sosit momentul unei schimbări generaționale în conducerea lumii. Sper ca liderii actuali să îi asculte pe tineri și să țină cont de perspectivele lor, iar tinerii să se implice activ în politică, în serviciul public și în viața civică.Adrian Leonard Mociulschi: Domnule Ambasador, vă mulțumim pentru timpul acordat și pentru ideile împărtășite cititorilor STIRIPESURSE.RO. A fost o onoare.În loc de concluziiAcest dialog arată că, dincolo de conflicte, transformări tehnologice și rivalități geopolitice, diplomația rămâne unul dintre cele mai importante instrumente ale cooperării internaționale. Așa cum a subliniat și Excelența Sa Tom Armbruster, provocările prezentului nu pot fi gestionate fără dialog, încredere și implicare la toate nivelurile. Într-o lume aflată în continuă schimbare, relațiile dintre oameni și dintre națiuni rămân fundamentul cooperării durabile.Un interviu realizat de Dr. Adrian Leonard Mociulschi