Ministrul Finanțelor contestă cuvântul cheie invocat mereu la Guvern: ”Reforma” aproape că și-a pierdut sensul de bază

Cuprins:Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, susține că ”reforma”, invocată mereu de premierul Ilie Bolojan, și-a pierdut sensul de bază și a devenit un termen abstract. Nazare arată faptul că prin eforturi susținute s-a reușit o creștere a colectării la ANAF și asta înseamnă diferența dintre a vorbi despre reformă și a putea arăta efectele ei în cifre.Nazare: Am auzit de atât de multe ori cuvântul “reformă”, încât noțiunea aproape şi-a pierdut sensul” Am auzit de atât de multe ori cuvântul “reformă”, încât noțiunea aproape şi-a pierdut sensul de bază şi a devenit un termen abstract.Eu cred în cifre şi fapte, iar în ultimul an avem două realități concrete care măsoară reforma – sau transformarea radicală de abordare în managementul banilor publici: reducerea deficitului țării în țintele asumate, după ani de dezechilibre acumulate şi reconstrucția din temelii a modului în care funcționează ANAF.După un an de eforturi la foc continuu alături de actualul management ANAF, echipa de la Finanțe şi cu sprijinul colegilor din Guvern, în primele 7 luni din an am redus deficitul cu 28,36 miliarde de lei față de 2025, în timp ce veniturile bugetare au crescut cu 11,2% față de aceeaşi perioadă a anului 2025.Trendul a fost vizibil de anul trecut: în perioada august – decembrie 2025, ANAF a colectat 215,18 mld. lei, cu 10,2%, respectiv 19,86 mld. lei, mai mult decât în aceeaşi perioadă din 2024. În continuare, în primele 6 luni din 2026, colectarea a ajuns la 267,6 mld. lei, cu 22,4 mld. lei peste primul semestru din 2025.În același timp, România a îndeplinit ținta PNRR privind creşterea cu 2,5 puncte procentuale a veniturilor curente în 2025 față de nivelul de bază din 2019. Nu este un rezultat exclusiv ANAF, dar este un indicator important că schimbarea politicii fiscale și a administrației veniturilor începe să producă efecte măsurabile. Pentru mine, aceasta este diferența dintre a vorbi despre reformă și a putea arăta efectele ei în cifre.Cu ambiție, seriozitate şi management responsabil, ANAF este o instituție care a demonstrat în ultimul an că poate face performanță, în sprijinul contribuabililor corecți şi al României.Dar reforma nu înseamnă doar colectare mai bună. Înseamnă digitalizare, analiză de risc bazată pe AI, combaterea fraudei şi o relație îmbunătățită cu cetățenii și companiile.De aceea, tot în ultimul an am introdus la ANAF Declarația Unică digitală precompletată, platforma eLicitațiiANAF, aplicația de verificare a bonurilor fiscale iBon și noi instrumente de raportare digitală. În acelaşi timp, noul SPV și noul portal ANAF sunt în curs de finalizare, iar RO e-Factura și SAF-T permit deja confruntatea datelor fiscale cu realitatea economică şi direcționarea controalelor către riscul fiscal real.Ce am făcut de fapt? Am mutat gradual accentul controlului fiscal de la volum către analiză de risc bazată pe date şi acțiuni țintite, acolo unde riscul fiscal este real şi periclitează nu doar finanțele publice, ci şi siguranța socială.Iar din 2027 trecem la următoarea etapă: KPI şi instrumente de evaluare clare, măsurabile și verificabile.Acesta este, de fapt, unul dintre elementele centrale ale noului jalon PNRR: nu doar să cumpărăm sisteme informatice sau să adoptăm acte normative, ci să schimbăm stimulentele din interiorul administrației fiscale. Un ANAF modern trebuie să poată măsura cine produce rezultate, cât de solide sunt aceste rezultate și dacă ele contribuie efectiv la creșterea conformării și a veniturilor statului.Nu va conta doar câte controale a făcut un inspector ANAF sau ce sume a stabilit inițial. Va conta dacă a identificat corect riscul, dacă a țintit corect controlul și dacă decizia este una justă și sustenabilă.În sfârşit, ANAF devine o instituție evaluată după performanță, structura activității şi modul de lucru al fiecărui angajat.Lipsa performanței la ANAF va fi penalizatăPrin noua Hotărâre adoptată în Guvern săptămâna aceasta, neperformanța la ANAF va avea consecințe concrete (reduceri salariale), iar performanța va fi atent evaluată, măsurată şi recompensată, după modelele din privat. Rezultatul instituției, rezultatul structurii şi contribuția individuală trebuie să poată fi urmărite separat și demonstrate prin date.Iar cele mai noi rezultate arată că se poate: 87 mil. lei TVA suplimentar stabilite într-un caz privind comerțul cu utilaje agricole, după corelarea facturilor, comenzilor, codurilor de TVA și documentelor de transport; peste 26 mil. lei prejudiciu identificat într-un mecanism transfrontalier de fraudare a TVA, prin care au fost introduse în România peste 2.000 de autoturisme second-hand; 4,3 mil. lei salarii nefiscalizate identificate la un complex turistic, cu 1,88 milioane de lei obligații suplimentare achitate integral la buget.Nu putem cere disciplină mediului privat fără să demonstrăm disciplină instituțională. Acesta este principiul care trebuie să stea la baza perioadei următoare. Consolidarea fiscală nu este un scop în sine și nici un exercițiu contabil, ci condiția nevesară pentru o economie mai stabilă, costuri de finanțare mai reduse și un mediu de afaceri mai competitiv. Antreprenorii au nevoie de predictibilitate, de reguli clare și de un stat care își respectă propriile angajamente. La fel cum companiile sunt obligate să își gestioneze responsabil resursele și să își plătească obligațiile și statul trebuie să devină eficient și să folosească fiecare leu public cu responsabilitate.Reforma nu mai este, deci, o noțiune abstractă şi nici subiect de demagogie. La Finanțe restructurăm complet şi cu rezultate concrete un sistem pe care se sprijină direct întreaga economie şi societate.”, scrie Alexandru Nazare.