Analiză: Ce se va întâmpla cu autostrada A7 de la Bacău la Pașcani? „Dacă nu ne-au plăcut banii ieftini din PNRR…”

A7 Bacău–Paşcani şi A1 Margina–Holdea au ratat termenul-limită al PNRR, dar şantierele nu se opresc. O parte dintre lucrări va fi plătită din bugetul de stat, iar pentru altele autorităţile încearcă să găsească finanţare europeană prin programele clasice. România pierde însă avantajul finanţării ieftine din PNRR. În paralel, Ministerul Transporturilor estimează că până la sfârşitul lui 2026 ar putea fi deschişi circa 250 de kilometri de autostrăzi şi drumuri expres, scrie news.ro.Horaţiu Cosma, secretar de stat în Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, spune, într-un interviu dat pentru News.ro, că ministerul a negociat cu Comisia Europeană astfel încât România să poată primi bani pentru lucrările efectiv executate, chiar dacă proiectele nu au mai putut fi închise integral în termen.„Am ajuns la concluzia confirmată de toţi experţii, de toţi cei din compania de drumuri, de diriginţi de şantier, specialişti, că nu se poate ajunge la final cu acele şantiere şi atunci am evitat riscul de a pierde banii europeni, prin negocierea cu Comisia Europeană a jaloanelor, astfel încât să fim plătiţi pentru cât lucrăm”, afirmă el.La 31 august, spune Cosma, lucrările ajunseseră la aproximativ 80%, iar proiectele vor continua după închiderea PNRR.„Şantierele nu se opresc”, afirmă secretarul de stat. Potrivit acestuia, lucrările vor fi plătite în continuare de la bugetul de stat, în timp ce ministerul va încerca să mute o parte dintre investiţii pe fondurile europene clasice.A7 Bacău–Paşcani: autostrada care trebuia să fie gata în 2025Cele trei loturi dintre Bacău şi Paşcani au fost contractate cu termen de finalizare în noiembrie 2025. La începutul lui august 2026, lucrările erau încă departe de final: aproximativ 70% pe lotul Bacău–Răcăciuni, 62% pe lotul Trifeşti–Săbăoani şi 57% pe lotul Săbăoani–Paşcani. Lucrările ajunseseră la 80% în ultima zi de PNRR după declaraţiile secretarului de stat Cosma.Asta înseamnă că autostrada nu a ratat doar termenul PNRR, ci şi termenul contractual iniţial.Planul Ministerului Transporturilor este ca primul segment rămas să fie deschis până la Săbăoani în decembrie 2026.„Planul nostru este să ajungem cu autostrada finalizată până la Săbăoani anul acesta. Deci în decembrie vom circula de la Bucureşti până la Săbăoani, la nord de Roman”, spune Horaţiu Cosma. Ultimul sector, Săbăoani–Paşcani, ar urma să fie terminat la începutul anului viitor.Ionuţ Ciurea, director executiv al Asociaţiei Pro Infrastructura, este însă mai rezervat în privinţa calendarului.„Nu o să circulăm pe toţi în acest an”, spune Ciurea despre cei aproape 90 de kilometri dintre Bacău şi Paşcani. Chiar şi în cel mai favorabil scenariu, el estimează că în 2026 autostrada ar putea ajunge cel mult în zona Romanului, iar finalizarea integrală până la Paşcani va necesita timp suplimentar.Diferenţa dintre cele două estimări arată şi principala incertitudine a perioadei următoare: nu doar finanţarea este o problemă, ci şi capacitatea constructorului de a recupera întârzierile.Dincolo de faptul că lucrările nu au fost terminate la timp, există o consecinţă financiară importantă: proiectele pierd accesul la o sursă de finanţare foarte ieftină.Ciurea atrage atenţia că împrumuturile PNRR contractate de România prin mecanismul european au avut costuri mult mai mici decât finanţarea de pe pieţele financiare.„Banii pe care tu îi împrumutai din PNRR, de la Comisiunea Europeană, aveau un cost foarte mic”, spune el, indicând dobânzi de aproximativ 2% şi condiţii de rambursare mult mai avantajoase.În schimb, România trebuie să se finanţeze în continuare de pe pieţele externe sau interne, unde costul banilor este mai ridicat.„Dacă nu ne-au plăcut banii ieftini din PNRR, o să ne împrumutăm de trei ori mai scump de pe piaţa liberă”, este concluzia lui Ciurea.Astfel, pierderea nu trebuie calculată doar în euro decontaţi sau nedecontaţi prin PNRR. România trebuie să suporte şi costul finanţării proiectelor rămase.De ce au apărut întârzierilePe A7, cele trei loturi Bacău–Paşcani sunt construite de UMB, compania controlată de Dorinel Umbrărescu.Horaţiu Cosma spune că UMB a preluat un număr foarte mare de proiecte simultan.„Domnul Umbrărescu a luat 15-20 de proiecte în paralel”, spune Cosma, precizând că este vorba despre un constructor cu mii de muncitori, utilaje şi experienţă, dar că volumul foarte mare de lucrări a dus la dificultăţi în respectarea tuturor termenelor.Ministerul Transporturilor susţine că eventualele penalităţi trebuie stabilite contractual, pentru fiecare proiect în parte. Unele întârzieri pot fi justificate de vreme, utilităţi sau alte situaţii apărute în timpul lucrărilor. Ciurea susţine însă că problema este mai largă decât A7.„Nu doar pe A7. Pe toate proiectele. Aproape toate proiectele lui”, afirmă reprezentantul Pro Infrastructura, enumerând întârzieri pe A3, A0 şi alte şantiere.Continuarea pe Ziaruldeiasi.ro