„Mă vor spânzura”. De ce s-ar teme Putin să oprească războiul și planul uriaș de escaladare dezvăluit de The Economist

Cuprins:Președintele rus Vladimir Putin ar fi decis să escaladeze în continuare războiul împotriva Ucrainei și se pregătește să trimită pe front încă 300.000-400.000 de oameni, potrivit unor surse apropiate Kremlinului citate de The Economist. Publicația susține că liderul de la Moscova ar considera că încheierea războiului fără cucerirea cel puțin a întregului Donbas ar putea reprezenta inclusiv o amenințare la adresa propriei sale securități. „Mă vor spânzura”, le-ar fi spus Putin unor apropiați la un moment dat în timpul războiului.The Economist scrie, într-o analiză publicată la 31 august, că Vladimir Putin nu dă semne că ar intenționa să renunțe la război, în pofida costurilor tot mai mari suportate de Rusia și a progreselor limitate obținute pe câmpul de luptă.Potrivit publicației, surse apropiate Kremlinului afirmă că Putin a analizat timp de mai multe săptămâni, în această vară, opțiunile pe care le are și pare să fi optat în cele din urmă pentru escaladare.Pe frontul terestru, una dintre măsurile avute în vedere ar fi introducerea în război a încă 300.000-400.000 de persoane.Fără o nouă mobilizare oficialăKremlinul nu ar avea însă nevoie să anunțe o nouă mobilizare generală, arată The Economist. Ordinul de mobilizare emis în 2022 nu a fost revocat, iar recrutarea suplimentară ar putea fi realizată prin intermediul autorităților regionale.Acestea ar urma să fie supuse unor presiuni pentru a găsi oamenii necesari armatei, ceea ce ar permite Kremlinului să transfere costul politic al recrutării spre nivelul local. Un asemenea mecanism ar fi deja testat în regiunea Penza.Publicația britanică apreciază că o asemenea decizie vine în condițiile în care actuala evoluție a războiului nu îi oferă lui Putin o ieșire convenabilă. Continuarea conflictului în același ritm consumă resurse economice și capital politic fără a-i garanta Kremlinului atingerea obiectivelor sale.„Mă vor spânzura”The Economist leagă refuzul lui Putin de a da înapoi inclusiv de natura sistemului politic construit în jurul său. Potrivit publicației, obiectivul fundamental al liderului rus ar fi păstrarea propriei puteri și, în ultimă instanță, a propriei securități.Nemulțumirea față de durata războiului ar fi în creștere inclusiv în rândul elitelor ruse. Una dintre sursele publicației afirmă că problema nu mai este numai situația economiei sau lipsa unor succese militare decisive, ci faptul că aproape cinci ani de război pot fi percepuți, indiferent de rezultat, drept un eșec. O altă sursă vorbește despre apariția în interiorul elitei a sentimentului că autoritatea lui Putin este mai vulnerabilă decât lasă Kremlinul să se vadă.În acest context, The Economist apreciază că Putin ar putea considera imposibil să încheie războiul fără atingerea măcar a obiectivului pe care îl vede drept minimal: ocuparea întregii regiuni Donbas.Potrivit unui insider citat de publicație, Putin le-ar fi spus unor apropiați, la un moment dat în timpul războiului: „Mă vor spânzura”.The Economist nu precizează însă când a fost făcută afirmația, în ce împrejurări și nici la cine se referea liderul rus. Informația provine dintr-o sursă anonimă și nu poate fi verificată independent.Kremlinul ar putea intensifica și războiul hibridO escaladare nu s-ar limita, potrivit analizei, la suplimentarea trupelor din Ucraina. Serviciile occidentale iau în calcul o intensificare a operațiunilor hibride și de sabotaj împotriva statelor care sprijină Kievul, inclusiv eventuale atacuri asupra rutelor prin care ajunge echipament occidental în Ucraina sau asupra unor obiective industriale europene legate de producția militară.Evaluarea serviciilor occidentale citată de publicație este însă că Putin nu urmărește o confruntare militară directă cu NATO.În Ucraina, escaladarea ar putea însemna în principal intensificarea metodelor deja utilizate de Rusia: atacuri cu drone și rachete, presiune asupra infrastructurii energetice și introducerea unui număr mai mare de militari pe front.Atacurile ucrainene încep să se vadă și în viața rușilorThe Economist arată că războiul începe să fie resimțit mai direct și în interiorul Rusiei. Atacurile ucrainene cu drone asupra rafinăriilor, centrelor logistice și altor obiective, alături de restricțiile asupra internetului introduse de autorități, afectează imaginea de normalitate pe care Kremlinul a încercat ani la rând să o mențină.Publicația citează date ale centrului independent Levada potrivit cărora o majoritate a rușilor descrie situația din țară drept „tensionată”, printre motive fiind menționate războiul, pierderile umane, mobilizarea și atacurile cu drone.În paralel, arată The Economist, încrederea în propaganda televiziunilor scade, iar în rândul unor tineri apar tot mai multe mesaje care cer încheierea războiului.