Orașul românesc unde blocuri întregi au rămas aproape goale. Ce s-a întâmplat după dispariția industriei

Blocuri cu apartamente abandonate, scări în care mai locuiesc doar câteva familii și clădiri fără geamuri sau uși formează unul dintre cele mai neobișnuite peisaje urbane din România. Se întâmplă la Anina, în Caraș-Severin, unde declinul mineritului și dispariția marilor proiecte industriale au împins o parte importantă a populației să plece spre orașe mai prospere sau în străinătate. Situația rămâne vizibilă și în 2026 și reprezintă un exemplu extrem al transformării fostelor orașe muncitorești ale României.AdsCartierul în care unele blocuri au rămas fără locatariImaginea cea mai spectaculoasă poate fi văzută în Orașul Nou, cartier al Aninei ridicat pentru oamenii care urmau să lucreze în industria locală.În 2026, aici există blocuri complet abandonate, dar și imobile locuite numai parțial. În unele situații, într-o parte a clădirii mai trăiesc oameni, în timp ce alte scări sunt goale, cu apartamente degradate, ferestre lipsă și spații abandonate.Situația a ajuns atât de neobișnuită încât un bloc întreg a fost scos la vânzare pentru 49.000 de euro, aproximativ cât costă o garsonieră sau un apartament modest în unele dintre marile orașe ale țării. Oferta a atras atenția tocmai pentru că arată cât de redusă poate deveni valoarea unei proprietăți atunci când într-o localitate dispar locurile de muncă și cererea pentru locuințe.Cum a ajuns Anina în această situațieExplicația trebuie căutată în modelul după care s-au dezvoltat numeroase orașe românești în perioada comunistă. Anina era strâns legată de minerit și de industrie. Unul dintre marile proiecte ale perioadei comuniste a fost termocentrala pe șisturi bituminoase, o investiție uriașă care trebuia să transforme zona într-un important centru energetic.Proiectul a eșuat însă spectaculos. Termocentrala a funcționat doar câțiva ani, între 1984 și 1988, iar după 1990 declinul activităților industriale și miniere a redus drastic perspectivele economice ale localității.Desigur, când au dispărut slujbele, a început să dispară și populația.De ce pleacă oamenii și rămân blocurile goaleAnina nu este un caz izolat. Zeci de orașe au fost dezvoltate în România comunistă în jurul unei mine, uzine sau platforme industriale. Oamenii erau aduși pentru a lucra, iar statul construia rapid blocuri pentru ei.După 1990, formula s-a prăbușit în numeroase localități. Minele și fabricile s-au închis sau și-au redus drastic activitatea, iar economiile locale nu au reușit întotdeauna să creeze suficiente locuri de muncă alternative.Un apartament ieftin nu este suficient pentru a ține un tânăr într-un oraș dacă acesta trebuie să facă naveta zeci de kilometri sau să plece în alt județ pentru un salariu mai bun.Așa apare cercul vicios: pleacă populația activă, scade numărul clienților pentru afacerile locale, dispar alte locuri de muncă, se reduc investițiile și pleacă și mai mulți oameni.Anina nu este singurul oraș afectatFenomenul se vede și în alte foste centre monoindustriale. Aninoasa, de exemplu, a fost puternic afectată după închiderea minei, iar date recente indică o populație de numai câteva mii de persoane. Acolo situația este însă diferită: există sute de cereri pentru locuințe și în 2025-2026 au fost construite sau reabilitate blocuri, ceea ce înseamnă că nu poate fi descris corect drept un oraș în care locuințele nu mai sunt dorite.Și Victoria, orașul brașovean construit în jurul industriei chimice, a coborât mult față de perioada în care avea peste 10.000 de locuitori.Pot aceste „orașe-fantomă” să revină la viață?Anina încearcă să-și transforme dezavantajul într-o oportunitate prin turism, beneficiind de patrimoniul industrial și de cadrul natural spectaculos al Banatului Montan.Dar cazul său arată o realitate economică importantă: blocurile nu fac singure un oraș. Dacă locurile de muncă dispar și nu sunt înlocuite cu alte activități economice, locuințele construite pentru mii de muncitori își pierd treptat locatarii.De aceea, blocurile aproape goale din Orașul Nou nu sunt doar imaginea spectaculoasă a unui „oraș-fantomă”, ci urmele unui model economic dispărut după 1990 și ale unei probleme cu care România continuă să se confrunte în 2026: depopularea fostelor centre industriale mici.Sursa: Playtech.ro