Bolile care se agravează toamna. De ce ne îmbolnăvim mai ușor când scad temperaturile

Cuprins:Toamna nu aduce doar temperaturi mai scăzute și zile mai scurte, ci și schimbări care pot influența direct starea de sănătate. Variațiile de temperatură, umiditate și presiune atmosferică, alături de reducerea expunerii la lumină naturală, pot favoriza apariția unor afecțiuni sau pot agrava probleme deja existente.În această perioadă, organismul trebuie să se adapteze rapid la noile condiții de mediu. Expunerea mai redusă la soare poate influența inclusiv sinteza vitaminei D, importantă pentru buna funcționare a organismului și pentru reglarea unor mecanisme ale sistemului imunitar.Printre problemele întâlnite mai frecvent în sezonul rece se numără alergiile, infecțiile respiratorii, gripa, agravarea astmului și tulburările de dispoziție asociate reducerii luminii naturale.Alergiile nu dispar odată cu venirea toamneiDeși alergiile sunt asociate în special cu primăvara, și lunile de toamnă pot crea probleme persoanelor sensibile.Unul dintre cei mai importanți alergeni ai sezonului este polenul de ambrozie. Planta începe să elibereze polen din a doua parte a verii, iar concentrațiile pot rămâne ridicate până în toamnă, în funcție de condițiile meteorologice.În România, ambrozia este răspândită în special în zonele de câmpie și deal, iar polenul său poate provoca strănut, nas înfundat, secreții nazale, mâncărimi la nivelul ochilor și nasului sau lăcrimare.Un alt factor care poate declanșa alergii este mucegaiul. Frunzele umede, precipitațiile și zilele răcoroase favorizează dezvoltarea sporilor de mucegai atât în exterior, cât și în spațiile interioare insuficient aerisite.De ce răcim mai des când scad temperaturileRăcelile devin mai frecvente odată cu venirea toamnei, însă frigul, în sine, nu provoacă o infecție virală.Temperaturile mai scăzute pot crea condiții favorabile pentru anumite virusuri respiratorii și pot influența mecanismele locale de apărare ale mucoasei nazale.Rinovirusurile, responsabile pentru numeroase cazuri de răceală, se pot multiplica mai eficient în condițiile întâlnite la nivelul căilor respiratorii superioare atunci când temperatura locală este mai redusă.În același timp, toamna petrecem mai mult timp în spații închise, unde apropierea dintre oameni facilitează transmiterea virusurilor prin particule respiratorii și prin contact apropiat.Gripa începe să circule mai intens în sezonul receOdată cu scăderea temperaturilor, crește și circulația virusurilor gripale.În emisfera nordică, sezonul gripal începe de regulă în lunile de toamnă și se poate întinde pe toată durata iernii. Aerul rece și uscat poate favoriza supraviețuirea și răspândirea virusurilor gripale.Un alt factor important este reluarea activităților în colectivități. Școlile, grădinițele, birourile și mijloacele de transport aglomerate creează contexte în care infecțiile respiratorii se transmit mai ușor.Vaccinarea antigripală este una dintre principalele metode de prevenție, în special pentru persoanele cu risc crescut de complicații. Protecția imună nu apare imediat după vaccinare, motiv pentru care vaccinul este recomandat, de regulă, înainte ca circulația virusurilor gripale să atingă niveluri ridicate.Astmul se poate agrava în lunile de toamnăPentru persoanele cu astm, trecerea către sezonul rece poate însemna o perioadă mai dificilă.Alergenii din aer, infecțiile respiratorii, aerul rece și schimbările bruște de temperatură pot irita căile respiratorii și pot favoriza apariția episoadelor de tuse, respirație șuierătoare sau senzație de lipsă de aer.Persoanele cu astm alergic pot fi afectate suplimentar de polenul de ambrozie și de sporii de mucegai.Respectarea tratamentului prescris și evitarea factorilor declanșatori cunoscuți sunt importante în această perioadă. Dacă simptomele se intensifică, este recomandată evaluarea medicală pentru ajustarea tratamentului.Astenia de toamnă poate afecta energia și dispozițiaPentru unele persoane, venirea toamnei este asociată cu oboseală persistentă, lipsă de energie, dificultăți de concentrare, iritabilitate sau scăderea motivației.Reducerea numărului de ore de lumină naturală poate influența ritmul circadian și secreția unor hormoni implicați în somn și dispoziție.Termenul de „astenie de toamnă” este folosit frecvent pentru a descrie aceste stări, deși simptomele persistente sau severe pot indica o tulburare afectivă sezonieră ori o altă problemă care necesită evaluare medicală.Ce poți face pentru a trece mai ușor peste schimbarea de sezonMenținerea unei rutine echilibrate poate ajuta organismul să se adapteze mai ușor.Este util să păstrezi un program regulat de somn și să petreci cât mai mult timp în aer liber în intervalele în care există lumină naturală.Mișcarea regulată poate contribui la menținerea nivelului de energie și la reducerea stresului. Alimentația variată, bazată pe legume, fructe, surse de proteine și cereale integrale, susține de asemenea starea generală de sănătate.Limitarea excesului de zahăr, alcool și cofeină poate fi benefică, mai ales atunci când există probleme cu somnul.Relațiile sociale și activitățile plăcute pot avea, de asemenea, un efect pozitiv asupra dispoziției în lunile cu mai puțină lumină.Când simptomele nu trebuie puse doar pe seama toamneiOboseala persistentă, dificultățile respiratorii, febra prelungită, simptomele alergice severe sau schimbările importante de dispoziție nu ar trebui atribuite automat schimbării de sezon.Dacă manifestările sunt intense, persistă sau se agravează, este indicată o evaluare medicală pentru stabilirea cauzei.Toamna poate influența organismul în mai multe moduri, însă simptomele care interferează cu activitatea zilnică merită investigate, mai ales atunci când există afecțiuni cronice preexistente.