România intră într-o nouă realitate climatică. Avertismentul unui climatolog: Canicula se poate întinde până în toamnă, iar seceta poate începe din primăvară

Cuprins:Europa este continentul care se încălzește cel mai rapid, iar efectele schimbărilor climatice sunt resimțite tot mai puternic prin temperaturi extreme, secetă și incendii, dar și prin furtuni și precipitații torențiale. Climatologul Roxana Bojariu avertizează că România resimte deja aceste transformări, iar valurile de căldură ar putea deveni mai frecvente, mai lungi și ar putea apărea inclusiv spre toamnă.Încălzirea globală nu evoluează la fel peste totRoxana Bojariu a explicat, la Digi24, că schimbarea climei este deja o realitate resimțită atât în România și Europa, cât și la nivel mondial. Evoluția temperaturilor nu este însă identică de la o regiune la alta și nici nu presupune că fiecare an trebuie să fie automat mai cald decât cel anterior.„Trăim deja efectul schimbării climei sau a încălzirii globale. Sunt termeni echivalenți. Și nu doar în România, nu doar în Europa, peste tot în lume. Dar încălzirea globală nu este una uniformă, nici în spațiu, nici în timp. Există factori locali, există variabilitate naturală și simțim efectul cumulat. De aceea nu vom avea un șir continuu în fiecare an să fie mai cald decât precedentul, vor fi fluctuații”, a explicat climatologul.Bojariu arată însă că aceste variații se produc pe fondul unei tendințe generale de creștere a temperaturilor. Factorul termic este cel care generează, la rândul său, o serie de alte modificări, de la fenomenele meteorologice extreme până la schimbările privind disponibilitatea apei, stratul de zăpadă, gheața și nivelul oceanului planetar.„Numai că, din păcate, fluctuațiile vor fi mereu nu pe un palier constant, ci vor evolua în jurul unor temperaturi din ce în ce mai mari. Definitoriu pentru ce se întâmplă este factorul termic, până la urmă, de unde vin și alte efecte. Și efectele vin prin fenomene extreme, dar vin și prin modificări în resursa de apă, în stratul de zăpadă, în gheață, în nivelul oceanului planetar”, a spus Roxana Bojariu.Verile din România, amenințate de secetă și ploi tot mai violenteModelele climatice indică pentru România o tendință de reducere a precipitațiilor în timpul verii, pe măsură ce încălzirea globală se accentuează. Acest lucru nu înseamnă însă că fiecare an va fi mai secetos decât precedentul.„Lucrurile trebuie privite și statistic. Avem într-adevăr aceste situații excepționale în acest an, însă ce ne arată modelele climatice, care sunt până la urmă unealta noastră cea mai bună și avem analize și pentru România ale rezultatelor modelelor regionale foarte performante, și aceste analize arată că într-adevăr, cu cât se amplifică această încălzire globală la nivelul României, există o tendință de a avea precipitații reduse în anotimpul de vară. Atenție: vara, nu tot anul!”, a precizat ea.În paralel cu reducerea cantității de precipitații estivale, episoadele de ploaie tind să devină mai intense. Apa cade în cantități mari într-un număr mai mic de episoade, ceea ce reduce eficiența cu care aceasta pătrunde în sol. Bazinul inferior al Dunării și o mare parte din teritoriul României se confruntă astfel cu o tendință spre condiții de secetă pe timpul verii.„Și, în aceeași măsură, intensitatea precipitațiilor crește, adică avem precipitații mult mai abundente, episoade mai puține, se concentrează în aceste episoade foarte abundente, care până la urmă nici nu încarcă bine solul. Și de aici avem pentru bazinul inferior al Dunării, pentru mare parte din România, această tendință, vara, de a avea condiții de secetă”, a explicat climatologul.Bojariu subliniază însă că este vorba despre o evoluție statistică, peste care continuă să se suprapună variabilitatea naturală. Condițiile pot fi influențate inclusiv de caracteristicile solului, rețeaua hidrografică, apropierea de Marea Neagră și relief.„Dar e vorba de statistică aici, nu înseamnă din nou că fiecare an va fi mai secetos decât precedentul. Vor fi fluctuații. Avem și o componentă de variabilitate naturală care a existat, există și va exista, și ea va aduce aceste fluctuații legate inclusiv de factorii locali: tipul de sol, tipul de rețea hidrografică, apropierea de Marea Neagră, relieful, foarte important și el”, spune climatologul.Avertisment pentru următoarele decenii: canicula poate ajunge până în toamnăUn alt efect important este modificarea perioadelor în care apar temperaturile extreme. Valurile de căldură ar putea începe mai devreme și s-ar putea prelungi tot mai mult către lunile de toamnă.„Deja avem o imagine a viitorului. Evident că, din păcate, cu cât pompăm o cantitate mai mare de gaze cu efect de seră în atmosferă, cu atât ce vedem acum se va amplifica mult mai mult în viitor. Și da, avem deja valuri de căldură din ce în ce mai dese, mai frecvente, mai de durată și lucrul acesta se va amplifica în viitor”, averizează aceasta.Roxana Bojariu amintește că România a înregistrat deja, în urmă cu câțiva ani, temperaturi de peste 35 de grade Celsius în a doua jumătate a lunii octombrie. Intensitatea cu care astfel de fenomene se vor amplifica va depinde, potrivit climatologului, de reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră la nivel mondial.„E foarte important că și aceste valuri de căldură se pot declanșa mult mai timpuriu decât acum, mai multe decenii, și se pot declanșa inclusiv spre toamnă. Am avut acum câțiva ani temperaturi peste 35°C, e adevărat, câteva zile doar, în a doua parte a lunii octombrie. Astfel de lucruri vor continua și în viitor, din păcate. Cât de mult se vor amplifica aceste valuri de căldură depinde de felul în care reducem emisiile la nivel global.”Marile orașe, prinse între caniculă și inundațiiCreșterea intensității precipitațiilor aduce un risc suplimentar în zonele urbane. Marile orașe contribuie semnificativ la emisiile de gaze cu efect de seră, dar sunt, în același timp, puternic expuse consecințelor încălzirii.„Dar, în afară de asta, intensitatea precipitațiilor crește în România așa cum crește peste tot. Și aici, iarăși, avem probleme pentru că în marile orașe, de exemplu… Marile orașe sunt emițători foarte importanți de emisii de gaze cu efect de seră, dar și simt efectul și plătesc pentru asta”, adaugă Bojariu.Mediul urban amplifică valurile de căldură prin efectul de insulă termică, în timp ce suprafețele construite limitează capacitatea solului de a absorbi apa. În cazul ploilor foarte abundente, această combinație poate favoriza inundații urbane mai severe, în condițiile în care infrastructura a fost proiectată în raport cu parametrii climatici din trecut.„Mult mai mult simt efectul decât alte regiuni, pentru că e mediul artificial care vine cu insula de căldură și amplifică valul de căldură în general, pe de o parte. Pe de altă parte, această izolare a solului de atmosferă vine pe fondul acesta de precipitații foarte abundente și creează inundații urbane mult mai puternice, mai ales că infrastructura e obișnuită cu parametrizarea ei veche, de climă veche.”Mai puțină zăpadă poate alimenta seceta încă din primăvarăSchimbările climatice sunt vizibile și în timpul iernii. Datele din arhive indică o diminuare a extinderii stratului de zăpadă, în special în regiunile joase, precum și o reducere a grosimii medii față de deceniile 1950 și 1960.„Însă sunt modificări în felul în care stratul de zăpadă se depune iarna. Extinderea lui, mai ales în zonele joase, și grosimea medie deja s-au diminuat, comparat cu decenii mai din urmă — e vorba de anii ’50, de exemplu, sau ’60. Ce avem acuma se vede clar în arhivele noastre că avem o modificare”, precizează ea.Reducerea zăpezii poate avea efecte asupra rezervelor de apă pe parcursul întregului an. O cantitate mai mică de zăpadă topită înseamnă și mai puțină apă care se infiltrează lent în sol, ceea ce poate crea condițiile pentru instalarea secetei încă din primăvară.„Ori asta are implicații pentru resursa de apă în tot anul, nu doar iarna. Pentru că dacă din iarnă ieși fără o încărcare a solului cu apă dintr-o zăpadă topită care se infiltrează eficient, mai lent, atunci se declanșează încă din primăvară acel fenomen de lipsă de apă în sol.”Pe fondul temperaturilor tot mai ridicate, deficitul de apă instalat primăvara poate deveni și mai sever odată cu venirea verii. Lipsa apei provenite din topirea zăpezii nu mai este compensată suficient de precipitații, ceea ce poate favoriza episoade mai grave de secetă.„Nu ți se mai cuplează precipitațiile cu topirea zăpezii și vii cu condiții de secetă încă din primăvară, care sunt exacerbate de temperaturi din ce în ce mai mari, și intri în vară cu episoade și mai grave, mai severe de secetă”, a explicat Bojariu.