Șeful Parlamentului iranian îl ironizează pe Trump și îl acuză de 'diplomație de teatru': 'Urmează un atac masiv… stați, nu, vor să negocieze'

Cuprins:Președintele Parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf, l-a ironizat pe Donald Trump, acuzându-l că alternează amenințările cu atacuri de amploare și apelurile la negocieri într-o „diplomație de teatru”. Oficialul de la Teheran a susținut că Washingtonul urmează o „strategie eșuată” și a cerut respectarea angajamentelor privind încetarea focului, potrivit aljazeera.com.”O diplomație de teatru, repetată la nesfârșit”„Urmează un atac masiv… stați, nu, vor să negocieze”, a scris Ghalibaf pe X, într-o aparentă referire la decizia lui Trump de a opri atacurile la scurt timp după ce promisese că va lovi Iranul. „Este o diplomație de teatru, repetată la nesfârșit.”“Massive attack coming… wait, never mind, they want to negotiate.”That’s theater diplomacy on loop.Using bullying + broken promises + fake news as leverage is a failed strategy.Acknowledge the facts and fulfill your commitments. We don’t need more theater.— محمدباقر قالیباف | MB Ghalibaf (@mb_ghalibaf) August 6, 2026 „Folosirea intimidării + promisiuni încălcate + știri false ca pârghii este o strategie eșuată”, a mai scris Ghalibaf.„Recunoașteți faptele și respectați-vă angajamentele. Nu avem nevoie de mai mult teatru”, a adăugat acesta.Președintele SUA, Donald Trump, a mai recurs la această strategie pe parcursul războiului cu Iranul, care durează de aproape șase luni.Strategia lui TrumpTotul începe cu un avertisment sumbru adresat Teheranului, potrivit căruia este pe punctul de a ordona forțelor americane să „șteargă de pe fața pământului” centralele electrice ale Iranului sau să preia controlul asupra unor părți esențiale ale industriei sale petroliere, dacă liderii iranieni nu acceptă rapid condițiile impuse de Washington pentru încheierea războiului. Totul se încheie însă cu o retragere de ultim moment, când Trump anunță – uneori la solicitarea aliaților din Golf – că va acorda mai mult timp diplomației.Strategia dură – perfecționată de Trump în perioada în care activa în domeniul imobiliar din New York și aplicată ulterior și în politică – urmărește să forțeze progrese în negocieri prin presiune și haos. Totuși, această tactică se lovește de un regim iranian care consideră că poate suporta un nivel mai ridicat de presiune strategică decât Washingtonul.În timp ce Trump s-a lăudat cu faptul că armata americană a decimat conducerea iraniană și a devastat forțele aeriene și navale ale Teheranului, Iranul mizează pe faptul că îl poate „rezista” pe Trump, în contextul în care SUA se confruntă cu diminuarea stocurilor de muniții și cu dificultatea de a susține un război nepopular în rândul electoratului american înaintea alegerilor legislative din noiembrie.Avertismente peste avertismenteCel mai recent episod a început vineri, când Trump, înconjurat de membrii Cabinetului său, a declarat că își „pierde încrederea” în negocierile cu Iranul și a avertizat că armata SUA „îi va lovi foarte dur”.La câteva ore după aceea, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a alimentat speculațiile de la Washington și din întreaga lume printr-o declarație sumbră în care a afirmat că „Iranul va continua să plătească până când va veni la masa negocierilor într-un mod pe care președintele Trump îl consideră semnificativ”.Însă, până sâmbătă seara târziu, Trump a anunțat pe rețelele sociale că există semne de progres în direcția unui acord și că renunță, pentru moment, la planurile privind noi atacuri de amploare.A doua zi, președintele american a explicat că solicitările unor oficiali iranieni, precum și apelurile liderilor din Qatar, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite de a acorda mai mult timp diplomației au fost esențiale pentru schimbarea sa de poziție.„Ar fi fost un dezastru pentru ei. Și nu au vrut să facem asta”, a spus Trump despre Iran, în timp ce le vorbea jurnaliștilor în drum spre Washington, după un weekend petrecut la clubul său de golf din New Jersey. „Și, sincer, nici Arabia Saudită nu și-a dorit asta. Ei au considerat că un acord este iminent.”Criticii spun că Trump încearcă să „reseteze” situațiaTrump ar putea ajunge totuși la concluzia că este necesară o escaladare majoră a conflictului cu Iranul.Criticii susțin însă că ezitările sale reflectă și o înțelegere tacită în interiorul administrației că puterea militară americană, de una singură, nu este suficientă pentru a obliga Iranul să cedeze și să pună capăt unui război care durează de luni de zile, deși Trump îl prezentase inițial ca pe o operațiune de doar câteva săptămâni.„Cred că vedem un președinte cu o abordare destul de haotică”, a declarat senatorul democrat Mark Kelly, membru al Comisiei pentru Servicii Armate din Senat, într-un interviu acordat postului CBS. „În acest moment încearcă să ne întoarcă în februarie. Dacă ar avea un buton mare de resetare, cu siguranță l-ar apăsa.”Pe parcursul conflictului au existat mai multe momente în care Trump a adoptat un discurs belicos doar pentru a face un pas înapoi în ultimul moment, susținând că amenințările sale au determinat progrese în negocieri.La începutul lunii aprilie, Statele Unite și Iranul au convenit asupra unei încetări a focului de două săptămâni, anunțată cu mai puțin de două ore înainte de expirarea ultimatumului dat de Trump Teheranului pentru a capitula sau a se confrunta cu atacuri asupra podurilor și centralelor electrice – lovituri despre care spusese că ar însemna „moartea unei întregi civilizații”.După mai multe zile de amenințări severe, Trump a anunțat pe 18 mai că suspendă un atac militar major deoarece sunt în desfășurare „negocieri serioase”, atribuind meritul aliaților din Golf pentru că l-au convins să dea dovadă de reținere.Apoi, în iunie, Trump a amenințat că va lovi Iranul „FOARTE DUR” și că va prelua controlul asupra bazei energetice de pe insula Kharg pentru a „prelua controlul total asupra piețelor sale de petrol și gaze”, potrivit unei postări pe rețelele sociale. Ulterior însă a renunțat la atacuri, susținând că negocierile de pace cu oficiali iranieni de rang înalt au înregistrat progrese.Președintele nu a menționat însă că o astfel de operațiune ar fi necesitat desfășurarea de trupe americane pe teritoriul Iranului – o perspectivă riscantă din punct de vedere politic pentru un lider care și-a construit campania electorală pe promisiunea evitării implicării în noi războaie externe și care i-a criticat pe predecesorii săi pentru conflictele prelungite.Convorbirea cu prințul moștenitor saudit a influențat decizia lui TrumpÎn cel mai recent episod, Trump a sugerat că prințul moștenitor al Arabiei Saudite, Mohammed bin Salman, a avut un rol important în decizia sa de a renunța la escaladarea conflictului.Președintele american a discutat telefonic cu liderul de facto al regatului sâmbătă, înainte de a anunța suspendarea atacurilor despre care ulterior a afirmat că ar fi reprezentat una dintre cele mai ample operațiuni militare americane de după Al Doilea Război Mondial.Potrivit unei persoane informate despre convorbire, prințul moștenitor i-a transmis că o escaladare a conflictului ar putea avea consecințe grave asupra economiei mondiale dacă Iranul ar răspunde unui nou bombardament american atacând aliații Statelor Unite din Golf.Aceeași sursă a precizat că oficialii saudiți au subliniat în discuțiile cu administrația Trump că Arabia Saudită, precum și Qatarul și Emiratele Arabe Unite, sunt bine pregătite să se apere de eventuale noi atacuri iraniene, însă Kuweitul ar putea fi mai vulnerabil în fața unor lovituri lansate de milițiile susținute de Iran din Irak.