Prognoza Comisiei Europene ne arată de ce Europa va resimți socul crizei: Va conduce la creșterea inflației și vom avea o frânare a creșterii economice

Previziunile economice de primăvara ale Comisie Europene estimează o activitate economică mai slabă, deoarece conflictul din Orientul Mijlociu declanşează un nou şoc energetic care duce la creşterea inflaţiei şi zdruncină sentimentul economic. Situaţia se va îmbunătăţi uşor în 2027 dacă tensiunile de pe pieţele energiei se vor atenua.”Înainte de sfârşitul lunii februarie 2026, se preconiza că economia UE va creşte în continuare într-un ritm moderat, alături de o nouă scădere a inflaţiei, dar perspectivele s-au schimbat substanţial de la izbucnirea conflictului. Inflaţia a început să crească la câteva săptămâni după izbucnirea conflictului, ca urmare a majorării bruşte a preţurilor la materiile prime energetice, iar activitatea economică îşi pierde dinamismul. Situaţia se va îmbunătăţi uşor în 2027 dacă tensiunile de pe pieţele energiei se vor atenua”, menţionează CE într-un comunicat.După ce a ajuns la 1,5 % în 2025, creşterea PIB-ului în UE este preconizată să încetinească până la 1,1 % în 2026 – o revizuire în scădere de 0,3 puncte procentuale faţă de previziunile economice din toamna anului 2025 (1,4 %). Creşterea PIB-ului ar urma apoi să se apropie de 1,4 % în 2027.Proiecţiile de creştere pentru zona euro sunt de asemenea revizuite în scădere, la 0,9 % în 2026 şi 1,2 % în 2027 (de la 1,2 % şi, respectiv, 1,4 %).Se preconizează că inflaţia în UE va ajunge la 3,1 % în 2026, cu un punct procentual mai mult decât se prevăzuse anterior, scăzând apoi din nou la 2,4 % în 2027. În zona euro, inflaţia este de asemenea revizuită în creştere până la 3,0 % în 2026 şi 2,3 % în 2027, comparativ cu proiecţiile din toamnă de 1,9 %, respectiv 2,0 %.Economia UE va continua să crească, dar într-un ritm mai lentCa importator net de energie, economia UE este foarte sensibilă la şocul energetic cauzat de conflictul din Orientul Mijlociu – un al doilea astfel de şoc în mai puţin de cinci ani. Creşterea bruscă a preţurilor la energie înseamnă facturi mai mari pentru gospodării şi creşterea costurilor pentru întreprinderi, ceea ce duce la scăderea profiturilor în multe sectoare industriale, redirecţionând efectiv veniturile dinspre economia UE către ţările exportatoare de energie.La începutul conflictului, încrederea consumatorilor a scăzut până la cel mai mic nivel din ultimele 40 de luni, pe fondul temerilor tot mai mari legate de creşterea inflaţiei şi de pierderea locurilor de muncă. Cu toate acestea, consumul este preconizat să rămână principalul factor determinant al creşterii.Se preconizează, de asemenea, că investiţiile întreprinderilor vor fi limitate de condiţii de finanţare mai stricte, de profituri mai mici şi de o incertitudine sporită.  Scăderea cererii externe afectează şi creşterea exporturilor.Investiţiile UE în rezilienţa energetică, în special ca urmare a invaziei militare pe scară largă a Rusiei în Ucraina, încep să dea rezultate. Eforturile de diversificare a surselor de aprovizionare, de decarbonizare şi de scădere a consumului au făcut ca Europa să se afle acum într-o situaţie mai bună pentru a putea absorbi şocul energetic din prezent.Se preconizează că inflaţia va creşte, din cauza preţurilor la energiePerspectivele pe termen scurt ale inflaţiei s-au deteriorat faţă de previziunile din toamna anului 2025, inflaţia totală atingând un nivel maxim în 2026 înainte de a se relaxa în 2027, pe măsură ce se preconizează că preţurile la materiile prime energetice vor scădea treptat, deşi vor rămâne cu aproximativ 20 % peste nivelurile de dinainte de  război. Această revizuire în creştere este determinată în primul rând de o creştere rapidă a inflaţiei în sectorul energetic, datele din martie şi din aprilie indicând deja o accelerare bruscă.Scăderea pe termen lung a ratei şomajului se apropie de sfârşitÎn 2025, ocuparea forţei de muncă a crescut cu 0,5 %, adăugând peste 1 milion de locuri de muncă la economia UE. În 2026, creşterea ocupării forţei de muncă este preconizată să încetinească la 0,3 %, apropiindu-se din nou de 0,4 % în 2027. Se preconizează că scăderea pe termen lung a ratei şomajului va lua sfârşit, stabilizându-se la aproximativ 6 % în 2027.Creşterea salariilor nominale este preconizată să rămână puternică, pe măsură ce salariile se ajustează la o inflaţie mai mare.Şocul energetic adaugă o nouă povară asupra finanţelor publiceSe preconizează că deficitul public al UE va creşte de la 3,1 % din PIB în 2025 la 3,6 % până în 2027, reflectând activitatea economică modestă, creşterea cheltuielilor cu dobânzile, măsurile de atenuare a impactului creşterii preţurilor la energie asupra întreprinderilor şi gospodăriilor vulnerabile şi creşterea cheltuielilor pentru apărare.Investiţiile publice din UE sunt preconizate să se stabilizeze la niveluri ridicate în 2027, în pofida încheierii plăţilor din cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă.Se preconizează, de asemenea, că ponderea datoriei în PIB-ul UE va creşte de la 82,8 % în 2025 la 84,2 % în 2026 şi la 85,3 % în 2027.În zona euro, se preconizează că ponderea va creşte de la 88,7 % în 2025 la 90,2 % în 2026, respectiv 91,2 % în 2027. Acest lucru reflectă deficite primare mai mari şi o diferenţă de creştere a dobânzilor din ce în ce mai nefavorabilă. Până în 2027, se estimează că patru state membre vor avea ponderi ale datoriei de peste 100 % din PIB.Persistenţa tensiunilor în materie de aprovizionare afectează perspectiveleRiscul major asociat previziunilor se referă la durata conflictului din Orientul Mijlociu şi la implicaţiile acestuia pentru pieţele mondiale ale energiei. Având în vedere gradul neobişnuit de ridicat de incertitudine şi intervalul de timp din ce în ce mai redus pentru o normalizare rapidă a condiţiilor de aprovizionare, previziunile de referinţă sunt completate de un scenariu alternativ care presupune perturbări de mai lungă durată. În cadrul acestui scenariu, se pleacă de la premisa că preţurile materiilor prime energetice vor creşte semnificativ peste curbele contractelor futures de referinţă, atingând un nivel maxim la sfârşitul anului 2026 înainte de a se realinia treptat la acestea până la sfârşitul anului 2027. În acest scenariu, inflaţia nu s-ar relaxa, iar activitatea economică nu ar reuşi să se redreseze în 2027, astfel cum se preconizează în previziunile de referinţă. În plus, preţurile mai mari ar putea determina gospodăriile şi întreprinderile să reducă mai mult consumul şi investiţiile.Pe lângă aceasta, deficitele directe de aprovizionare cu anumite materii prime şi cu anumiţi factori de producţie, de exemplu cu unele produse petroliere rafinate, heliu şi îngrăşăminte, s-ar putea intensifica, având un efect de domino asupra lanţurilor de producţie globale şi asupra accesibilităţii alimentelor.Reducerea continuă a cererii de forţă de muncă, evidenţiată de scăderea numărului de locuri de muncă şi a ratelor de angajare, ar putea semnala un impact negativ mai puternic asupra creşterii viitoare a ocupării forţei de muncă.Incertitudinea persistentă în ceea ce priveşte politicile comerciale mondiale şi reconfigurarea în curs a relaţiilor geopolitice şi comerciale ar putea afecta şi mai mult încrederea şi activitatea.Implementarea mai rapidă a reformelor structurale care abordează blocaje de lungă durată din calea creşterii economice a UE rămâne un risc important în sens pozitiv în ceea ce priveşte perspectivele. Investiţiile publice puternice în sectoare precum apărarea şi tranziţia energetică pot compensa unele dintre deficienţele preconizate pentru sectorul privat. Inteligenţa artificială reprezintă atât o oportunitate, cât şi un risc: creşterea productivităţii ar putea sprijini investiţiile în UE, în timp ce perturbarea pieţei forţei de muncă ar putea afecta cererea.