Avertisment privind riscul de retrogradare a ratingului de țară dacă viitorul Guvern abandonează reducerea deficitului

Cuprins:România riscă să intre într-o perioadă de presiune economică și financiară dacă viitorul executiv nu continuă măsurile de reducere a deficitului bugetar, avertizează economistul Ionuț Dumitru, consilier onorific al premierului Ilie Bolojan. Într-un context marcat de incertitudine politică și de atenția tot mai mare a investitorilor și agențiilor internaționale de rating, economistul spune că orice schimbare de direcție în politica fiscală ar putea afecta încrederea piețelor, costurile de finanțare și ratingul de țară al României.Într-o intervenție la Digi24, Ionuț Dumitru a explicat că procesul de consolidare fiscală reprezintă unul dintre principalele elemente urmărite în această perioadă atât de investitori, cât și de instituțiile financiare internaționale.Avertisment privind deficitul și ratingul de țară„România are de făcut ajustare fiscală și are niște angajamente foarte serioase pentru a reduce deficitul bugetar, iar fără un angajament puternic al Guvernului pentru a continua demersul acesta de consolidare fiscală, probabil că procesul de reducere a deficitului bugetar va fi pus la îndoială”, a declarat acesta.Economistul a explicat că agențiile de rating au semnalat deja riscurile generate de instabilitatea politică și de posibilitatea încetinirii reformelor fiscale.„Vedem lucrul ăsta, ne atenționează cumva de acest lucru și agențiile de rating, în notele pe care le-au emis recent, că riscul politic sau situația politică aduce riscuri la nivelul consolidării fiscale, cu efecte negative asupra încrederii investitorilor, asupra costurilor de finanțare și, nu în ultimul rând, potențial și asupra ratingului de țară”, susține economistul.România, într-o perioadă de incertitudine economicăIonuț Dumitru a subliniat că România se află de peste un an într-o perspectivă negativă în ceea ce privește ratingul suveran, însă evoluția deficitului bugetar din ultimele trimestre a fost una pozitivă.„Direcția pe care ne-am încadrat, începând cu a doua jumătate a anului trecut, era una bună, în sensul în care deficitul bugetar a început să scadă și a scăzut semnificativ de la peste 9% din PIB în 2024 la sub 8% din PIB anul trecut și 6% din PIB anul acesta”, a afirmat economistul.Acesta a avertizat însă că menținerea acestei direcții este esențială pentru păstrarea stabilității financiare și a încrederii investitorilor: „Dacă am menține direcția de reducere a deficitului bugetar, în mod normal ratingul ar trebui să aibă evoluții favorabile. Dacă schimbăm direcția, ratingul cel mai probabil va fi downgradat, redus”.Întrebat cât de aproape este România de o eventuală retrogradare în categoria „junk”, economistul a spus că în acest moment investitorii și agențiile de rating așteaptă clarificarea situației politice.„Suntem într-o situație de incertitudine în momentul de față. Nu avem prea multe elemente pe care să ne bazăm în evaluare. Tocmai de aceea și agențiile de rating au dat niște avertismente recente, dar nu au luat o decizie. Toată lumea așteaptă clarificarea situației politice”, a explicat acesta.Evoluția dobânzilor și a inflației depinde de stabilitatea politicăEconomistul a afirmat că stabilizarea scenei politice și continuarea consolidării fiscale sunt importante și pentru evoluția dobânzilor și a inflației.„În contextul în care situația politică se stabilizează și încrederea piețelor e una bună, ar trebui să nu avem creșteri de dobânzi, nu ar trebui să mai vedem creșteri de inflație semnificative”, a spus economistul.Potrivit acestuia, BNR va merge cel mai probabil pe o strategie prudentă în perioada următoare.„o strategie prudentă, dar totul depinde de datele care vor veni din economie, de evoluția situației politice și de evoluția procesului de consolidare fiscală, că, de fapt, el este cheia în toate aceste evoluții”.Inflația ar putea crește înainte să înceapă să scadăIonuț Dumitru estimează că rata anuală a inflației va mai urca ușor în următoarele luni, înainte de o scădere mai accentuată în a doua jumătate a anului.„Așa cum și BNR a anunțat, probabil că în lunile următoare vom mai avea o ușoară creștere de inflație anuală, undeva spre 11%. După care, în lunile iulie-august, vom vedea o scădere foarte rapidă a inflației anuale”, a declarat acesta.Economistul a explicat că această scădere va fi influențată și de efectele statistice legate de prețurile la energie și TVA.Potrivit acestuia, în luna iulie vor ieși din calculul anual al inflației scumpirile mari la energia electrică și majorarea TVA de anul trecut, ceea ce va contribui la reducerea rapidă a inflației în lunile de vară.