Primele estimări după alegerile din Bulgaria: oamenii fostului preşedinte Rumen Radev, pe primul loc (sondaj)

„Bulgaria Progresistă”, coaliţie de trei partide condusă de fostul preşedinte Rumen Radev, a fost creditată cu un avans semnificativ în alegerile parlamentare anticipate de duminică, potrivit sondajului la ieşirea de la urne realizat de Alpha Research, cu sediul în Sofia, transmite Reuters, conform Agerpres.Sondajul a arătat că „Bulgaria Progresistă”, de centru-stânga, a obţinut 37,5%, cu mult înaintea partidului GERB condus de fostul prim-ministru Boiko Borisov, care se află pe locul al doilea, cu 16,2%.Rumen Radev, un fost pilot de vânătoare eurosceptic care se opune sprijinului militar acordat Ucrainei, a demisionat din funcţia de preşedinte în ianuarie pentru a candida la alegeri, convocate după ce protestele de masă au forţat demisia guvernului anterior în decembrie.Bulgarii au votat pentru a opta oară în cinci aniBulgarii au votat pentru a opta oară în cinci ani pentru a-şi alege deputaţii, împărţiţi între descurajare şi speranţa de a-l vedea pe fostul preşedinte Rumen Radev, devenit favorit, că va forma un viitor guvern care va ataca fenomenul corupţiei, relatează AFP.Ţara balcanică cea mai săracă din UE traversează o criză politică din 2021, când ample manifestaţii anticorupţie au provocat căderea conservatorului Boiko Borisov, aflat la putere aproape 10 ani.De atunci s-au succedat mai multe coaliţii fragile şi Rumen Radev, în vârstă de 62 de ani, a promis să destructureze „modelul oligarhic de guvernare”, exprimându-şi deschis susţinerea faţă de manifestanţi la sfârşitul lui 2025.Cine este Rumen Radev și ce vrea să facăÎn fruntea statului între 2017 şi 2026, politicianul cu alură austeră a demisionat în ianuarie pentru a candida în alegerile legislative, comentează AFP. El este favorabil reluării dialogului cu Rusia, suscitând acuzaţii că ar avea legături cu Vladimir Putin.Critic al politicii energetice al UE, acest fost general al Forţelor armate aeriene a afirmat că împărtăşeşte, în ceea ce priveşte trimiterea de arme Ucrainei, poziţiile Ungariei şi ale Slovaciei, apreciind că nu vede „interesul ţării sale, una săracă, de a plăti”.Însă fără a impune un veto Bruxelles-ului, a ţinut el să precizeze pe canalul bTV, conştient de avantajele rezultate în urma apartenenţei ţării sale de 6,5 milioane de locuitori la blocul comunitar din 2007.