Cuprins:Vicepremierul Oana Gheorghiu a prezentat o propunere pentru listarea la bursă pentru companiile de stat, utilizând argumente care sfidează logica economică elementară. Instituții solide precum CEC Bank sau companii strategice precum Salrom sunt împinse spre listare la bursă (IPO) în baza unor evaluări care, spun specialiștii, subestimează masiv valoarea reală a acestor „perle” ale portofoliului public. La Guvern pare să fi venit Black Friday: CEC Bank s-ar vinde la jumătate de preț, în timp ce SalRom ar fi vândută fix în momentul în care s-a descoperit grafit în România, cea mai vânată resursă la nivel mondial.DOCUMENT Liderul senatorilor PSD anunță o lovitură de baros pentru Ilie Bolojan, în Parlament: Am finalizat legea și o depunemCEC Bank: Când ajutorul acordat românilor devine un „risc”Cazul CEC Bank este cel mai frapant. Deși este a patra bancă din România după active (aproape 100 mld. lei) și înregistrează profituri record, instituția este privită de Guvern ca un pacient care are nevoie de „tratament prin forța pieței”.Documentul oficial identifică un argument incredibil împotriva menținerii băncii în portofoliul statului: sensibilitatea politică. Mai exact, faptul că CEC Bank susține programe guvernamentale pentru IMM-uri, agricultură și locuințe pentru tineri este considerat un risc ce trebuie eliminat prin „disciplină comercială”.„Este o logică răsturnată: statul vrea să scape de singurul instrument prin care poate injecta capital direct în economia reală, considerând funcția sa socială un defect,” notează experții consultați.Evaluări „de buzunar”: Palatul Parlamentului la preț de garsonierăDin punct de vedere financiar, cifrele par să nu se adune. AMEPIP evaluează CEC Bank la 5,4 miliarde de lei, o cifră care abia acoperă capitalurile proprii, ignorând majorarea de capital de 1 miliard de lei aprobată recent de Comisia Europeană.Analiza dezvăluie o metodă de calcul cel puțin chestionabilă: CEC a fost comparată cu Patria Bank, o bancă de nișă, de aproape 20 de ori mai mică. Dacă s-ar folosi multipli de piață corecți (raportați la Banca Transilvania sau BRD), valoarea reală a CEC Bank ar oscila între 9 și 17 miliarde de lei. Practic, statul propune o vânzare cu o „reducere” de peste 50%.Situația este similară la Salrom. Evaluată la doar 616 milioane lei, societatea deține un atu strategic imens: licența pentru zăcământul de grafit de la Baia de Fier.În contextul în care grafitul este esențial pentru bateriile mașinilor electrice și a fost inclus de UE pe lista proiectelor de interes strategic (cu finanțări de 450 milioane euro), Guvernul dorește deschiderea acționariatului către privați. Decizia vine într-un moment paradoxal: exact când compania capătă o valoare geopolitică și industrială uriașă, statul se grăbește să cedeze din beneficiile viitoare.Concluzia: Statul vinde „camera bună” și păstrează pivnițaGraba listării acestor companii (care includ și pachete din Hidroelectrica sau Romgaz) ridică semne de întrebare asupra strategiei pe termen lung a României. Beneficiarii direcți ai acestor evaluări conservatoare nu vor fi contribuabilii, ci marile fonduri de investiții care vor achiziționa la „preț de lichidare” active care funcționează perfect.Până la publicarea unui punct de vedere oficial din partea Guvernului, întrebarea rămâne: de ce este România atât de grăbită să își vândă „bijuteriile” exact în momentul în care valoarea lor este pe un trend ascendent?Statul ia în calcul listarea la bursă a CEC Bank, Salrom, Poșta, Loteria RomânăConform documentului, 9 companii sunt eligibile pentru listarea la bursă a unor pachete minoritare, fără cedarea poziției majoritare a statului:CEC Bank (5,4 mld.lei), unde statul deține 100% din acțiuniAdministrația Porturilor Maritime Constanța (1,45 mld lei)Compania Națională Aeroporturi București (5,5 mld.lei)Societatea Națională a Sării (Salrom) (616 mil.lei)Loteria Română (599 mil.lei), statul deține 100%Imprimeria Națională (672 mil.lei), statul deține 100%Cuprumin – Zăcământul Roșia Poieni (198 mil.lei)Uzina Mecanică Cugir (601 mil.lei)Poșta Română (697 mil.lei)
”Black Friday” la Guvern și parcă revenim în haiducia anilor 90: Cum s-ar vinde resursele critice ale țării și cea mai importantă bancă la preț de chilipir
3
