Oana Gheorghiu își expune viziunea la Banca Mondială
Viceprim-ministrul Oana Gheorghiu a subliniat marți, în cadrul unei întâlniri cu experți ai Băncii Mondiale, necesitatea ca România să adopte un model economic nou, centrat pe competitivitate și inovare. Gheorghiu a afirmat că economia românească nu poate fi performantă în cadrul unui sistem de companii de stat irositoare. Declarațiile au avut loc la Palatul Victoria, în cadrul dezbaterii intitulate „România: creștere economică bazată pe competitivitate”, organizată de Guvern în parteneriat cu Grupul Băncii Mondiale.
Direcția viitoare a economiei românești
Gheorghiu a argumentat că discuția actuală se concentrează pe alegerea direcției economice pe care România o va urma în viitor. A menționat că, de-a lungul timpului, România a urmat un model de creștere care a oferit rezultate favorable datorită unui cost competitiv al forței de muncă și a unui consum intern puternic. Totuși, ea a subliniat că acest model se află acum la limită. În timp ce convergența salariilor progresează, este esențial ca și productivitatea să crească. Pentru a evita stagnarea veniturilor, este necesară o schimbare care să se bazeze pe competitivitate și inovare.
Componentele competitivității
Viceprim-ministrul a adus în discuție faptul că competitivitatea nu se referă exclusiv la cercetare și tehnologie. Aceasta implică, de asemenea, disciplina economică, instituții eficiente și companii funcționale, inclusiv întreprinderi de stat. Gheorghiu a caracterizat întreprinderile publice care înregistrează pierderi constante ca fiind un impediment pentru o creștere economică sănătoasă. Reformarea acestora nu este un aspect opțional, ci o parte fundamentală a schimbării modelului economic.
Importanța guvernanței
Gheorghiu a evidențiat cerințele pentru o guvernanță eficientă la nivelul întreprinderilor de stat. Aceasta trebuie să includă selecția profesională și transparentă a consiliilor de administrație, responsabilitatea managerilor, cât și disciplina financiară. Acestea sunt considerente esențiale pentru a asigura competitivitatea, rigorile bugetare și încrederea cetățenilor în instituțiile publice.
Elementele tranziției economice de succes
Vicepremierul a continuat prin a indica ceea ce trebuie să caracterizeze o tranziție economică de succes. Aceasta trebuie să fie dinamică, dar și orientată spre generarea de noi activități și companii care să înlocuiească sectoarele neviabile. Gheorghiu a subliniat necesitatea adaptării la contextul economic actual, utilizând resursele disponibile, inclusiv talentul uman, capitalul și energia.
Exemple de succes din alte țări
În opinia sa, țările care au reușit să treacă rapid de la venituri medii la venituri mari au în comun câteva caracteristici esențiale: protejarea antreprenoriatului, dezvoltarea unui sector privat activ și clasificarea veniturilor pe baza performanței. Aceste națiuni au utilizat provocările economice ca oportunități pentru reformarea instituțiilor și politicilor publice care nu mai erau eficiente.
Cadrul instituțional european
Viceprim-ministrul a subliniat nevoia ca România să profite de avantajele oferite de cadrul instituțional și financiar al Uniunii Europene, inclusiv accesul la Fondurile Europene viitoare destinate competitivității. Acest fond este esențial pentru dezvoltarea tehnologiilor strategice.
Crearea unui mediu propice pentru investiții
Gheorghiu a subliniat că simpla finanțare nu duce automat la o creștere a productivității. Un mediu favorabil, un sector privat dinamic și reguli stabile sunt esențiale pentru încurajarea dezvoltării economice. Este important ca administrația să se bazeze pe meritocrație, iar statul să acționeze ca un acționar responsabil.
Reforma întreprinderilor de stat și impactul fiscal
Viceprim-ministrul a subliniat că reforma întreprinderilor de stat este esențială pentru consolidarea echilibrului fiscal. A fost clar că reformele nu trebuie să afecteze stabilitatea, ci să contribuie la creșterea eficienței economice prin valorificarea resurselor. Fiecare resursă pierdută de către stat este o oportunitate ratată pentru investiții în educație și sănătate.
Rolul întreprinderilor de stat în economia românească
Concluzionând, Gheorghiu a menționat că întreprinderile de stat ar trebui să devină parte a soluției, nu o povară pentru economia națională. Reforma acestora reprezintă un test pentru angajamentul României de a implementa schimbări esențiale în semnificative pentru viitorul economic al țării.
