România și Indendența Energetică
România progresează în direcția independenței energetice și tehnologice prin reluarea exploatării a trei zăcăminte de minerale rare situate în Bihor, Hunedoara și Gorj. Aceste resurse sunt esențiale în contextul unei competiții globale acerbe. Proiectul beneficiază de fonduri alocate pentru relansarea economică și se aliniază unei Strategii Naționale recente, care are ca scop repoziționarea României ca furnizor principal de materii prime critice.
Interesul Global pentru Resursele României
Această inițiativă intervine într-un moment în care Statele Unite și Uniunea Europeană caută alternative pentru a diminua dependența de China, care domină în prezent piața materiilor prime. Importanța strategică a acestui demers a fost subliniată la Washington, unde România a participat la consultări cu delegații din alte 50 de state pentru a coordona o strategie comună. Conform expertului geolog Ștefan Marincea, aceste resurse sunt considerate nu doar active economice, ci și „monedă de schimb” în negocierile diplomatice viitoare.
Materialele Rare și Cerințele Pieței
Interesul Statelor Unite se concentrează asupra lantanidelor și actinidelor, care includ scandiu și litiu. Aceste materiale sunt vitale, întrucât 86% din producția globală provine din China. Lantanidele și actinidele sunt folosite predominat în industria electronică, precum și în dezvoltarea centralelor eoliene.
Categoriile de Materii Prime Critice
Comisia Europeană a identificat 34 de tipuri de materii prime critice în statele membre, incluzând siliciu, indiu, zinc, germaniu, cupru, beriliu, paladiu, cobalt și litiu. Aceste resurse sunt esențiale pentru tehnologiile moderne și pentru tranziția energetică a Uniunii Europene.
Proiectele Strategice din România
Trei proiecte de exploatare din România au fost recunoscute ca fiind strategice: grafitul din Baia de Fier, în Gorj, cuprul de la Rovina, în Hunedoara, și magneziul de la Budureasa, în Bihor. Uniunea Europeană are ca obiectiv reducerea importurilor extracomunitare cu 30% până în 2030, ceea ce amplifică relevanța acestor proiecte.
Grafitul din România
România deține una dintre cele mai pure resurse de grafit din Europa, situată în județul Gorj. Aceasta este considerată o resursă strategică pentru asigurarea independenței energetice a Uniunii Europene. Zăcământul din Baia de Fier, situat în Munții Parâng, beneficiază de o puritate ridicată, fiind ideal pentru producția de grafen și pentru componentele bateriilor electrice.
Istoricul și Perspectivele Exploatării Grafitului
Exploatarea grafitului a funcționat timp de 50 de ani până în anii 1990, când minele Cătălinu și Ungurelașu au fost închise din motive de rentabilitate. În august 2025, Guvernul a autorizat reluarea activităților de exploatare pentru Salrom la Baia de Fier. Comisia Europeană a clasificat acest proiect ca fiind strategic, aprobând finanțări aproximative de 200 milioane de euro pentru extracție și 250 milioane de euro pentru procesare.
Resursele Minerale Critice ale României
România dispune de multiple minerale critice esențiale pentru tehnologiile verzi și industria de apărare, fiind recent selectată pentru proiecte strategice la nivelul Uniunii Europene. Printre resursele identificate sau aflate în curs de explorare se numără:
– **Grafit**: Rezerve semnificative sunt localizate în zona Baia de Fier, unde România are unul dintre cele mai mari situri din Europa.
– **Magneziu**: Zăcăminte moderate au fost confirmate în județul Bihor.
– **Cupru**: România are o tradiție de producător, având rezerve importante la Roșia Poieni.
– **Uranium, Cobalt și Nichel**: Descoperirile recente făcute de compania canadiană Leading Edge Materials în zona Bihor Sud au confirmat prezența unor cantități semnificative din aceste elemente.
Alte Minerale Strategice
Pe lângă resursele menționate, subsolul României adăpostește și minerale precum telur, stibiu, galiu, germaniu, titan, wolfram, bismut, dar și pământuri rare. Din cele 34 de materii prime critice identificate de Consiliul UE, România deține cantități relevante pentru aproape jumătate dintre acestea. Strategia națională pentru resurse minerale neenergetice vizează valorificarea acestor resurse până în 2035.
