Introducere în fenomenul sindromului Lazăr
În medicina contemporană, există cazuri rare care provoacă neliniște și testează limitele cunoașterii medicale, chiar și în rândul experților. Un exemplu notabil este sindromul Lazăr, fenomen cunoscut ca autoresuscitare, care se referă la situațiile în care circulația sângelui revine spontan după întreruperea manevrelor de resuscitare, generând impresia că un pacient declarat decedat „revine la viață”. Numele acestui sindrom provine din relatarea biblică a lui Lazăr, care a fost readus la viață de Iisus la patru zile după moarte. În realitate, medicina se bazează pe observații și nu pe miracole. Până la finalul anului 2022, literatura de specialitate a documentat aproximativ 76 de cazuri la nivel mondial, inclusiv zece cazuri care au implicat copii.
Cauzele complexe ale sindromului Lazăr
Experții explică că aceste episoade sunt rezultatul unor procese fiziologice complexe, adesea corelate cu evaluări eronate ale semnelor vitale sau cu efectele întârziate ale tratamentului. Aceste situații nu constituie o „înviere” în sensul stricto, ci sunt mai degrabă fenomene rare, dar documentate.
Cazul Gonzalo Montoya Jimenez
Unul dintre cele mai mediatizate cazuri a fost cel al lui Gonzalo Montoya Jimenez, un deținut spaniol în vârstă de 29 de ani, declarat mort de trei medici în ianuarie 2018. Incidentul s-a desfășurat la Penitenciarul Villabona, din Asturias, unde Jimenez, condamnat pentru furt de cupru, a fost găsit inconștient pe scaun în celula sa.
Doi medici de gardă au examinat corpul lui Jimenez și au stabilit că nu avea semne vitale, procedând la emiterea certificatului de deces. Cu toate acestea, un medic legist a reconfirmat rezultatul, generând un al treilea certificat de deces. Corpul a fost transportat la morga Institutului de Medicină Legală din Oviedo, unde a fost pregătit pentru autopsie. Cu toate acestea, cu puțin timp înainte de a începe procedura, Jimenez a revenit la conștiință, provocând o reacție de surpriză.
Recuperarea surprinzătoare a lui Gonzalo
Dupa incident, Jimenez a fost transportat de urgență la Spitalul Universitar Central din Asturias pentru a beneficia de îngrijiri medicale. Deși recuperarea sa a fost dictată de necesitatea de a-i oferi asistență medicală, autoritățile nu au reușit să explice în mod satisfăcător fenomenul. Această întâmplare a generat o serie de întrebări cu privire la limitele cunoașterii medicale.
Cazul Val Thomas din Virginia de Vest
Sindromul Lazăr nu este un fenomen singular. De exemplu, în mai 2008, Val Thomas, o femeie de 59 de ani din Charleston, Virginia de Vest, a suferit două atacuri de cord consecutive. După ce s-a plâns de dureri în piept, a fost dusă la spital. Acolo, a intrat în stop cardiac, iar medicii au constatat absența activității cerebrale timp de peste 17 ore.
Echipa medicală a utilizat un aparat special pentru a induce hipotermia, reducând temperatura corporală pentru a proteja creierul, dar inima sa a încetat să mai bată. Familia, având impresia că nu se mai poate face nimic, a decis să o deconecteze, începând pregătirile pentru înmormântare. Cu toate acestea, la 10 minute după oprirea suportului vital, Thomas s-a trezit brusc, începând să vorbească. Ulterior, teste medicale au confirmat că se recupera, fără a suferi blocaje cardiace majore.
Incidentul din Rusia
Un alt caz tulburător provine din Rusia, în care Fagilyu Mukhametzyanov, o femeie de 49 de ani din Kazan, a fost declarată moartă în urma unui atac de cord. Medicii au confirmat decesul, iar familia a organizat ceremonia de înmormântare. În timpul ceremoniei, Mukhametzyanov s-a trezit brusc, speriindu-se de propria înmormântare.
Transportată de urgență la spital, Mukhametzyanov a murit însă în scurt timp, din cauza unui alt atac de cord generat de stres. Soțul ei, Fagili Mukhametzyanov, a declarat că a observat mișcarea ochilor, însă șocul a fost fatal.
Explicațiile specialiștilor
Conform Clinicii Cleveland, sindromul Lazăr implică revenirea circulației după oprirea reanimării, de obicei în primele zece minute. Doctorul E.F. Wijdicks, neurolog la Mayo Clinic, subliniază că acumularea de presiune în piept (auto-PEEP) în timpul resuscitării poate împiedica bătăile inimii. Atunci când presiunea scade după o asemenea procedură, inima poate relua activitatea.
Alte explicații posibile includ efectele întârziate ale medicamentelor administrate, precum adrenalina, sau condiții precum hiperkalemia (nivel ridicat de potasiu în sânge) și hipotermia. Aceste fenomene, împreună cu posibile defecțiuni ale echipamentului medical, pot contribui la apariția acestui sindrom.
