Nașterea lui Mihai Eminescu
La 15 ianuarie 2026 se vor împlini 176 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu, considerat Luceafărul poeziei românești. Poetul a venit pe lume la Botoșani, în casa părinților de pe Calea Națională nr. 179, fiind al șaptelea copil al familiei Eminovici. Data de 15 ianuarie este cea oficială, bine documentată și marcată anual ca Ziua Culturii Naționale. Totuși, controversa legată de nașterea lui Eminescu persistă în istoria literară românească.
O iarnă grea și un copil venit pe lume în vremuri aspre
Iarna anului 1850 a fost extrem de severă, cu temperaturi ce au scăzut până la -28 de grade Celsius și zăpezi uriașe, paralizând transportul. În acele condiții, familia Eminovici locuia la Botoșani, unde Gheorghe Eminovici își administa afacerile, iar Raluca Eminovici aștepta nașterea copilului. Conform Registrului de nașteri și botezuri din 1850, un document oficial aflat astăzi la Arhivele Statului din Botoșani, Mihai Eminescu s-a născut pe 15 ianuarie 1850 și a fost botezat la 21 ianuarie, la biserica Uspenia, primind numele de Mihail, în urma denumirii slavon-bisericești a Sfântului Arhanghel Mihail. Naș a fost stolnicul Vasile Iurașcu.
Controversa datei nașterii: 15 ianuarie sau 20 decembrie?
Pe lângă actul oficial, există și o altă mărturie importantă: o însemnare realizată de Gheorghe Eminovici într-o Psaltire de familie, care notează data de 20 decembrie 1849, cu detalii precise privind ora nașterii. Varianta aceasta a fost susținută de fratele poetului, Matei Eminescu, și de poet însuși, care a afirmat, de mai multe ori, că s-a născut pe 20 decembrie 1849, de Sfântul Ignat. Discrepanța între cele două date provine din motive administrative: botezul a avut loc în ianuarie 1850, iar evidențele din 1849 erau deja încheiate și transmise autorităților. Astfel, data de 15 ianuarie 1850 a fost oficializată, devenind cunoscută și acceptată de stat până în prezent. Criticul George Călinescu, în lucrarea sa „Viața lui Mihai Eminescu” (1932), sprijină varianta oficială, considerând că aceasta trebuie acceptată în absența unui alt document legal, dar admite că „atunci când este vorba de un mare poet, puțină mitologie nu strică”.
De la copilul din Botoșani la poetul național
Eminescu a debutat literar la doar 16 ani, printr-o poezie dedicată profesorului său, Aron Pumnul, moment în care și-a schimbat numele din Eminovici în Eminescu. Între 1866 și 1869, a călătorit în numeroase orașe românești, interacționând cu viața cotidiană a poporului, limba și tradițiile acestuia. Între 1869 și 1874, a studiat la Viena și Berlin, perioadă în care și-au conturat ideile despre identitatea națională. În acea vreme, Eminescu a avut un rol esențial în organizarea Serbării Românilor de Pretutindeni de la Putna, din august 1871, un eveniment crucial pentru afirmarea unității culturale românești.
Colaborări literare și activitate publicistică
Talentul său literar a fost recunoscut de Titu Maiorescu, s-a alăturat mișcării Junimea, a legat prietenii cu Ion Creangă și Ioan Slavici, iar începând cu 1877 s-a mutat la București, unde a lucrat ca redactor la ziarul „Timpul”. Activitatea sa intensă în presa scrisă i-a afectat însă serios starea de sănătate. Mihai Eminescu a decedat pe 15 iunie 1889 și este înmormântat la Cimitirul Bellu. Manuscrisele sale, un total de 46 de volume ce cuprind aproximativ 14.000 de pagini, au fost donate Academiei Române de Titu Maiorescu în 1902. În anul 1948, Eminescu a fost ales membru post-mortem al Academiei Române.
Aspecte mai puțin cunoscute despre Mihai Eminescu
Eminescu a fost tradus în peste 60 de limbi, inclusiv chineză, japoneză, arabă și sanscrită. UNESCO a declarat anul 1989 drept Anul Internațional Eminescu și l-a desemnat poetul anului 2000. Poemul „Luceafărul” deține recordul mondial ca fiind cel mai lung poem de dragoste. Eminescu a lucrat mai bine de nouă ani la „Luceafărul”, realizând peste 3.000 de modificări. NASA a omagiat creația sa prin numirea unui crater de pe Mercur după el, iar o planetă minoră a fost catalogată cu numele Eminescu, situată pe poziția 9.495.
Muzeul lui Eminescu
Pe 31 mai 2025, Bucureștiul a fost gazda unui eveniment cultural notabil: deschiderea, pentru o singură zi, a primului muzeu dedicat lui Mihai Eminescu. Intitulat „Muzeu pentru o zi Mihai Eminescu”, îi marchează un moment de premieră în peisajul cultural românesc. Locația aleasă a fost Hotelul Novotel, construit pe locul fostului Teatru Național din București, unde Mihai Eminescu a activat ca sufleur în 1868.
