Proteste majore în Iran
Începând de luni, Iranul a fost scena celor mai ample proteste din ultimii trei ani, acestea izbucnind în urma depreciării severe a monedei naționale, care a atins un minim istoric față de dolarul american. De asemenea, demisia președintelui Băncii Centrale, Mohammad Reza Farzin, a stârnit reacții puternice. Informațiile au fost transmise de agenția Mediafax, iar televiziunea de stat a confirmat evenimentele.
Adunări în Teheran
Comercianții și proprietarii de magazine s-au adunat în centrul Teheranului, în special pe strada Saadi și în cartierul Shush, din apropierea Marelui Bazar. Istoricul protestelor din Iran arată că comercianții au avut un rol esențial în Revoluția Islamică din 1979, care a dus la înlăturarea monarhiei, aducând islamiștii la putere, conform CNN.
Mitinguri în întreaga țară
Agenția oficială de știri IRNA a raportat că protestele s-au extins și în alte orașe majore, inclusiv Isfahan, Shiraz și Mashhad. În anumite zone din Teheran, forțele de ordine au folosit gaze lacrimogene pentru a dispersa mulțimile. Aceste manifestații sunt cele mai semnificative de la protestele din 2022, ce au fost provocate de moartea lui Mahsa Jina Amini, o tânără de 22 de ani, care a murit în custodia poliției.
Impactul moartea lui Mahsa Jina Amini
Mahsa Jina Amini a fost reținută de poliția anti-moralitate pentru că nu respecta regulile de îmbrăcăminte islamice, iar moartea ei a generat o serie de demonstrații răspândite la nivel național. Martorii citati de Associated Press au afirmat că comercianții din Teheran au decis să închidă magazinele, îndemnând și pe alții să facă același lucru. Conform agenției semioficiale ILNA, multe afaceri au fost nevoite să-și suspende activitatea, deși unele au continuat să funcționeze.
Protestele de duminică
În ziua de duminică, protestele s-au concentrat pe două piețe mobile importante din Teheran, unde participanții au scandat lozinci împotriva guvernului. Această intensificare a nemulțumirilor survine în contextul unei crize economice acute, generată de deprecierea rapidă a monedei naționale.
Creșterea inflației
De asemenea, deprecierea monedei amplifică presiunea inflaționistă, determinând o creștere a prețurilor alimentelor și altor bunuri esențiale. Bugetele gospodăriilor sunt astfel supuse unei și mai mari presiuni, iar situația se poate agrava în urma modificării recente a prețului benzinei. Conform datelor furnizate de centrul de statistică al statului, rata inflației a atins 42,2% în luna decembrie, în creștere față de aceeași perioadă a anului precedent.
Creșterea prețurilor alimentelor
Prețurile produselor alimentare au crescut cu 72%, iar cele ale produselor medicale și de sănătate au crescut cu 50% comparativ cu decembrie anul trecut, conform centralului de statistică. Criticii economici subliniază această rată ca un eventual precursor al unei hiperinflații iminente.
Îngrijorări legate de impozite
În plus, relatările din presa oficială iraniană sugerează că guvernul ar putea să implementeze majorări de taxe în noul an iranian, care începe pe 21 martie, ceea ce a generat și mai multă îngrijorare în rândul populației. Așadar, un climat de incertitudine economică și nemulțumire generală pare să contureze viitorul imediat al Iranului.
Reacții internaționale
Aceste evenimente au atras atenția comunității internaționale, care observă cu îngrijorare evoluțiile din Iran și impactul acestora asupra stabilității regionale. Statul iranian se confruntă cu o serie de amenințări interne și externe, iar gestionarea crizei economice ar putea influența semnificativ percepția globală.
Contextul istoric al protestelor
Protestele din Iran au o lungă tradiție, adesea declanșate de factori economici sau politici. Istoria contemporană a Iranului este marcată de fluctuații economice severe și de nemulțumiri populare, iar eventuala reacție a autorităților va fi crucială pentru evoluția situației interne.
Perspectivele viitoare
Până la clarificarea preocupărilor economice și politice, este de așteptat să se intensifice tensiunile interne. Pe fondul unei populații tot mai frustrate, liderii de la Teheran se află într-o situație delicată, în care echilibrarea nevoilor economice cu cele politice devine o provocare majoră.
