Operațiune de salvare în largul Insulei Gavdos
Aproape 400 de migranți au fost salvați în largul Insulei grecești Gavdos, situată la sud de Creta, în a doua zi de Crăciun. Paza de Coastă a realizat această intervenție, conform relatărilor agenției AFP, citate de news.ro. În cadrul unei operațiuni desfășurate vineri la 35 de mile marine (aproape 65 de kilometri) sud de Gavdos, 365 de persoane care căutau azil în Uniunea Europeană au fost recuperate de un vas al Pazei de Coastă.
Colaborarea internațională
La operațiunile de salvare au participat un cargou înregistrat în Danemarca și un avion al Forței FRONTEX, potrivit informațiilor oferite de agenția de presă greacă ANA. Migranții au fost preluați la bordul navei comerciale și vor fi transferați în portul Paleochora din Creta. Nu au fost oferite detalii despre naționalitatea migranților.
Alți migranți salvați
În aceeași zi, alți 30 de migranți au fost descoperiți anterior de un vas FRONTEX, la aproximativ 25 de mile marine (peste 46 de kilometri) sud de Gavdos, fiind ulterior transportați pe Insula Creta. De asemenea, pe 25 decembrie, 39 de migranți care se aflau la bordul unei ambarcațiuni pneumatice au fost salvați la sud de Creta și transportați în Kaloi Limenes, pe insulă.
Traversări riscante
Multe dintre persoanele care încearcă să ajungă în Europa efectuează traversări extrem de periculoase între Turcia și insulele grecești sau din Libia către Creta. Numărul naufragiilor este alarmant. La începutul lunii decembrie, 17 indivizi au fost găsiți decedați în urma scufundării ambarcațiunii lor în largul Cretei, iar alți 15 au fost declarați dispăruți. Doar două persoane au supraviețuit acestui incident tragic.
Identitatea migranților decedați
Migranții, majoritatea provenind din Sudan și Egipt, au fost descoperiți decedați în ambarcațiunea care luase apă și era parțial dezumflată, după ce au plecat de la Tobruk, în Libia, cu câteva zile înainte.
Statistici alarmante
Conform datelor furnizate de Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiați (UNHCR), peste 16.770 de persoane care caută azil în Uniunea Europeană au ajuns în Creta începând cu anul 2025, număr semnificativ mai mare comparativ cu alte insule din Marea Egee.
Politica de azil a Greciei
În luna iulie, Guvernul condus de Kyriakos Mitsotakis a decis suspendarea pentru o perioadă de trei luni a examinării cererilor de azil, în special pentru persoanele sosite pe Creta dinspre Libia. Primele declarații ale prim-ministrului apăreau în contextul unei creșteri a fluxului migranților și erau însoțite de explicarea acestei măsuri ca fiind „absolut necesară”.
Declarațiile oficialilor greci
Ministrul Migrației, Thanos Plevris, asociat în trecut cu o formațiune politică de extremă dreapta, a reiterat în mod repetat că Grecia nu este un „hotel” pentru cei care caută azil. „Nu sunteți bineveniți aici”, a transmis acesta migranților, subliniind ferm politica guvernamentală cu privire la imigrație.
Critici la adresa gestionării migrației
Această abordare a migrantilor a stârnit controverse și critici pe plan intern și internațional, în special din partea organizațiilor pentru drepturile omului. Măsurile restrictive adoptate de autoritățile grecești sunt adesea percepute ca fiind inadecvate și inumane, având în vedere criza umanitară în care se află numeroși refugiați.
Impactul asupra comunităților locale
Un alt aspect de luat în considerare este impactul pe care migranții l-au avut asupra comunităților locale din Creta și alte insule. Așezările mici se confruntă cu dificultăți în a gestiona fluxurile mari de persoane care ajung în mod constant, iar infrastructura existentă nu este întotdeauna capabilă să răspundă necesităților imediate ale acestora.
Provocări în asigurarea siguranței
Mariaj între nevoia de a asigura ordine publică și obligațiile de protejare a drepturilor fundamentale ale migranților rămâne o provocare majoră pentru autoritățile locale. Criza migrației va continua să fie un subiect fierbinte în discuțiile politice și sociale, amplificând divergențele de opinie în rândul cetățenilor și guvernelor europene.
Azi în Europa: Solidaritate versus securitate
Într-o Europă divizată în privința politicilor de migrație, tensiunile între solidaritate și securitate devin tot mai evidente. În timp ce unii lideri europeni susțin nevoia de a sprijini refugiații, alții prioritizează măsurile de control al frontierelor și limitarea imigrației. Fiecare nou incident, precum cel de la Gavdos, reiterează complexitatea problemei migranților și necesitatea unei abordări globale și umanitare.
