Incursiuni de drone în România și Republica Moldova
Pe 25 noiembrie 2025, România și Republica Moldova au raportat noi incidente implicând drone care au fost asociate cu atacurile rusești asupra Ucrainei. Cel puțin un aparat sau fragmente ale acestuia au ajuns la sol în fiecare dintre cele două țări. În România, resturi ale unei drone au fost descoperite în localitatea Puiești, județul Vaslui, iar ministrul Apărării a afirmat că nu a fost găsită nicio încărcătură explozivă.
În Republica Moldova, autoritățile au anunțat identificarea unei drone „Gerbera”, de fabricație rusă, în zona Cuhureștii de Jos, în raionul Florești, tot fără încărcătură explozivă, incidentul având loc în contextul a șase survoluri neautorizate raportate de autorități.
Detalii despre drona Gerbera
Chișinăul a menționat explicit denumirea dronei „Gerbera”, în timp ce în România tipul exact al aparatului căzut nu a fost confirmat cu aceeași claritate. Publicațiile și analiștii au discutat despre un UAV de dimensiuni reduse, posibil folosit pentru momeală sau supraveghere.
Drona Gerbera este frecvent descrisă de Ucraina și analiștii din Occident ca o dronă ieftină, de tip lung-curier, utilizată de Rusia pentru a suprasatura apărarea antiaeriană. Acest aparat apare în număr mare, forțând radarele și bateria anti-aeriană să se concentreze asupra sa, astfel permițând altor drone mai sofisticate să acționeze din spate.
Caracteristici tehnice
Din perspectiva tehnică, serviciile ucrainene au atribuit modelului Gerbera următoarele caracteristici: construcție din materiale simple, cum ar fi placajul și spuma, aripă de tip „delta” cu anvergura de aproximativ 2,5 metri, un motor mic situat în spate, care propulsează o elice, viteză maximă de aproximativ 160 km/h, rază de acțiune de până la 600 km și o greutate maximă estimată de circa 18 kg.
Deși rolul principal al gerberei rămâne acela de momeală, surse au indicat că au fost dezvoltate și versiuni cu capacități de recunoaștere sau cu încărcături mai reduse. Aceasta face evaluarea rapidă din teren mai complexă, având în vedere că o țintă care pare ieftină ar putea să colecteze informații sau să transmită imagini.
Cauze ale zborurilor necontrolate în România și Moldova
În incidentele din 25 noiembrie, autoritățile au menționat o combinație de factori care ar putea explica „derapajul” dronelor peste granițe. Acestea includeau zboruri la altitudini reduse, detectare intermitentă pe radar și dispariții temporare din supraveghere, crescând astfel riscul ca un aparat să intre accidental într-un spațiu aerian vecin sau să își piardă ghidajul corect.
Un alt motiv plauzibil ar fi războiul electronic. Perturbările și bruiajul pot devia dronele de la traiectoria planificată, iar atunci când acestea rămân fără combustibil sau își pierd legătura de comandă, ele se prăbușesc sau aterizează forțat. În România, ministrul Apărării a indicat public posibilitatea ca un aparat neînarmat să fi căzut autonom, probabil după ce a rămas fără combustibil sau a pierdut ghidajul.
Reacția autorităților din Republica Moldova
În Republica Moldova, autoritățile au explicat, de asemenea, că astfel de drone pot fi concepute pentru a „ateriza” automat atunci când nu mai au combustibil, ceea ce reduce riscul de prăbușire violentă. În cazul dronei găsite la Cuhureștii de Jos, s-a raportat că acoperișul clădirii nu a fost deteriorat.
Impactul militar al dronelor
Chiar și în absența armamentului, dronele care intră în spațiul aerian al altor țări au un impact militar semnificativ. Acestea forțează procesele de detectare, identificare și alertare a populației, iar aeronavele de luptă pot fi ridicate în aer. Acesta este exact tipul de reacție pe care orice adversar dorește să observe în condiții reale.
În România, au fost desfășurate avioane Eurofighter Typhoon (în cadrul unei misiuni germane de poliție aeriană) și avioane F-16 românești, iar populația din mai multe județe a fost alertată prin sistemul RO-Alert înainte ca eventualele amenințări să fie anulate.
Piloții au fost aproape de a angaja ținta, însă au evitat să tragă, invocând riscurile de daune la sol. Ulterior, au fost găsite doar fragmente fără încărcătură explozivă. Această „dilemă” operațională este relevantă, deoarece adversarul poate evalua pragurile politice și tactice la care un stat decide să doboare o dronă într-o situație de pace.
Creșterea presiunii pentru noi capabilități
Incidentele cu drone nu reprezintă o noutate în Ucraina, iar modelul Gerbera este construit pentru a consuma atenție și resurse înainte ca dronele cu focoase puternice să atace. Extinderea acestor incidente spre granița NATO și Moldova crește presiunea pentru dezvoltarea unor capabilități speciale de apărare împotriva UAV-urilor. În contextul ultimelor evenimente din 25 noiembrie, au apărut apeluri pentru accelerarea protecției flancului estic, precum și anunțuri referitoare la introducerea unor noi capabilități de interceptare a dronelor în România, în zona Deltei Dunării.
