Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti respinge reforma pensiilor magistraţilor
Procurorii de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti au respins recent propunerea de reformare a pensiilor magistraţilor. Aceştia solicită Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) să emită un aviz negativ în legătură cu acest proiect. În cadrul Adunării Generale din 24 noiembrie 2025, procurorii au exprimat majoritar un punct de vedere contrar propunerii legislative care vizează modificarea şi completarea unor acte normative referitoare la pensiile de serviciu. Comunicatul Parchetului a fost transmis marţi.
CSM convoacă adunări generale pentru consultarea opiniei
Consiliul Superior al Magistraturii a decis să convoace adunările generale ale procurorilor şi judecătorilor pentru zilele de luni şi marţi. Scopul acestor întâlniri este de a obţine opinia angajaţilor din sistemul judiciar cu privire la avizul pe care CSM ar trebui să-l emită referitor la reforma pensiilor magistraţilor. După ce instanţele judecătoreşti şi parchetele îşi vor formula poziţiile, CSM va organiza o şedinţă în plen pentru a delibera asupra proiectului propus de Guvernul condus de Bolojan.
Termenul limită pentru jalonul din PNRR privind pensiile speciale
România are termen până pe 28 noiembrie pentru a îndeplini jalonul din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) referitor la pensiile speciale. Nerespectarea acestui termen ar putea conduce la pierderea sumei de 231 de milioane de euro. Proiectul de lege recent publicat a fost supus unei proceduri de transparenţă decizională, iar CSM dispune de o perioadă de 30 de zile pentru a formula un aviz consultativ.
Detalii despre cuantumul pensiei magistraţilor
Potrivit propunerii legislative, pensia magistraţilor va fi stabilită la 55% din baza de calcul, care se referă la media indemnizaţiilor brute obţinute în ultimii cinci ani. Aceasta nu va depăşi însă 70% din ultima indemnizaţie netă primită. În plus, perioada de tranziţie până la atingerea vârstei de pensionare, stabilită la 65 de ani, va fi de 15 ani, fiind calculată începând cu data de 1 ianuarie 2026. În contrast, magistraţii solicită ca pensia să fie aproape echivalentă cu ultimul salariu încasat.
Contestaţii privind constituţionalitatea proiectului
Proiectul iniţial de reformă a pensiilor magistraţilor a fost declarat neconstituţional de Curtea Constituţională a României pe 20 octombrie. Decizia a fost rezultatul votului a cinci judecători, respectiv Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu, Mihai Busuioc şi Mihaela Ciochină. Motivul principal al acestei decizii se leagă de faptul că Guvernul nu a obţinut solicitarea avizului de la CSM în termenul prevăzut de lege, chiar dacă acest aviz este unul consultativ.
Reacţii în rândul magistraţilor
Reacţiile magistraţilor pe marginea reformei sunt variate. Unii susţin că pensiile de serviciu trebuie să reflecte nivelul responsabilităţii şi al stresului asociat profesiei de magistrat. Aceştia argumentează că o pensie semnificativ mai mică faţă de salariul final nu este corectă, având în vedere că magistraţii sunt deseori expuşi la presiuni şi la riscuri în exercitarea atribuţiilor lor. Alţii, în schimb, sunt mai deschişi la ideea de a accepta reforme care ar putea să aducă un plus de echitate în sistemul de pensii, în special în contextul unei societăţi în care resursele financiare sunt limitate.
Contextul legislativ din România
Reforma pensiilor special, inclusiv cele pentru magistraţi, face parte dintr-un context legislativ mai larg în România, în care se urmărind o ajustare a sistemului de pensii în conformitate cu normele europene. În acelaşi timp, este esenţial ca aceste reforme să nu afecteze stabilitatea financiară a bugetului de stat. Introducerea unor noi reglementări ar putea, astfel, să fie o soluţie benefică sau un factor de conflict, în funcţie de modul în care sunt implementate.
Viitorul reformei pensiilor magistraţilor
Privind în perspectivă, viitorul reformei pensiilor magistraţilor depinde în mare măsură de deliberările CSM, care va analiza avizul solicitat. De asemenea, este esenţial ca toate părţile implicate să colaboreze pentru a ajunge la o soluţie consensuală. Dialogul deschis între autorităţi şi profesioniştii din justiţie este crucial pentru a asigura o reformă echilibrată care să răspundă nevoilor tuturor.
