Apel la transparență în alegerea președintelui AEP
Mai multe organizații și membri ai societății civile au adresat, joi, un apel Parlamentului pentru o selecție „responsabilă” a viitorului președinte al Autorității Electorale Permanente (AEP). Acest mesaj a fost transmis de Expert Forum.
Semnatarii apelului
Expert Forum, Centrul pentru Inovare Publică, ActiveWatch, Centrul pentru Studiul Democrației, CeRe (Centrul de Resurse pentru participare publică), Centrul FILIA, sociologul Mircea Kivu, Centrul pentru Jurnalism Independent și expertul electoral independent Maria Krause au redactat o scrisoare destinată premierului Ilie Bolojan, președinților celor două Camere ale Parlamentului, Mircea Abrudean și Sorin Grindeanu, și liderilor USR și UDMR, Dominic Fritz și Kelemen Hunor.
Cerințe de transparență
Partidelor politice parlamentare și conducerii celor două Camere ale Legislativului li se solicită ca procesul de selecție să fie transparent și să nu se desfășoare în mod grăbit. Se sugerează ca persoanele nominalizate să fie supuse unor audieri publice care să dureze mai mult de câteva minute, cu întrebări relevante din partea mass-media și a societății civile.
Experiență necesară pentru candidați
Printre solicitările specifice se numără faptul că nominalizările ar trebui să fie limitate la profesioniști cu experiență recunoscută în domeniul juridic, administrativ sau electoral. De asemenea, ar trebui să fie excluse persoanele care au deținut funcții politice recent, ceea ce ar putea compromite neutralitatea lor. Se cere, de asemenea, ca candidații să fie integru și să nu aibă antecedente penale sau să susțină gesturi sau inițiative antidemocratice.
Transparența CV-urilor nominalizate
Parlamentul este așteptat să publice curriculum vitae-urile candidaților într-un timp rezonabil și să ceară un document care detaliază viziunea candidaților asupra funcționării AEP, incluzând principii de reformă electorală.
Competența președintelui AEP
Conform semnatarilor apelului, președintele AEP ar trebui să fie o persoană competentă, capabilă să își exercite atribuțiile fără influența partidelor politice și cu un nivel ridicat de integritate.
Scandalurile predecesorilor
Se evidențiază faptul că majoritatea mandatelor președinților AEP din anii precedenți au culminat cu scandaluri publice, dosare penale sau contestații serioase cu privire la integritatea acestora. De exemplu, una dintre propunerile anterioare pentru acest post a fost Mircea Drăghici, condamnat în două cazuri pentru utilizarea ilegală a subvențiilor partidelor politice, pe care AEP ar trebui să le gestioneze.
Întrebările legate de precedentul președinte AEP
În cazul fostului președinte al AEP, Toni Greblă, au existat suspiciuni serioase în legătură cu integritatea și neutralitatea sa în perspectiva alegerilor din 2024. Prezența sa recentă într-o carte de interviuri, alături de Călin Georgescu și alte voci contestatare ale alegerilor, a amplificat aceste suspiciuni. Ulterior, Greblă nu a fost sancționat pentru contribuția sa la dificultățile procesului electoral de la sfârșitul anului trecut, în special în ceea ce privește accesul publicului la informații esențiale legate de finanțarea ilegală a campaniilor electorale.
Efectele asupra încrederii publicului
Semnatarii scrisorii afirmă că aceste probleme au dus la scăderea încrederii publicului în activitatea AEP. O nouă numire controversată ar putea diminua și mai mult credibilitatea acestei instituții esențiale pentru asigurarea integrității proceselor electorale și a finanțării politice.
Recâștigarea încrederii publice
Se subliniază că noua conducere a AEP trebuie să recâștige încrederea publicului printr-o abordare transparentă și să consolideze eficiența instituției. AEP a avut, de-a lungul timpului, inițiative inovatoare și trebuie să continue să fie lider în reformele electorale care se impun urgent, în urma contextului complicat generat de ultimele două an electoral.
