Sesizarea Curții Constituționale
Președintele Nicușor Dan a adresat o sesizare Curții Constituționale referitoare la modificările recente aduse regimului ariilor naturale protejate. Această propunere legislativă a generat un scandal semnificativ între liderii PSD și ministrul Mediului, Diana Buzoianu. Daniel Zamfir, liderul senatorilor PSD și inițiatorul legii, a comentat pentru STIRIPESURSE.RO că decizia lui Nicușor Dan de a contesta legea la Curtea Constituțională evidențiază o alianță cu organizațiile non-guvernamentale (ONG-uri).
Critica lui Daniel Zamfir
Zamfir a afirmat că Nicușor Dan a demonstrat constant un sprijin pentru ONG-urile care contestă modificările legate de ariile naturale protejate. El a punctat că două dintre aceste organizații, care doresc să blocheze construcția hidrocentralelor și care au avut o reacție vehementă față de lege, au interese specifice în sectorul energetic. Printre acestea se numără ONG-urile Bankwatch și Declic.
Interesele ONG-urilor
Daniel Zamfir a explicat că ONG-ul Bankwatch beneficiază de suport din partea statului ceh, care are un interes evident în a împiedica România să-și dezvolte independența energetică. El a adus în discuție un aspect alarmant: anual, peste 21.000 de hectare de pădure sunt tăiate în România din cauza lipsei de gaze în diverse comune. De asemenea, Zamfir a menționat că Declic are legături interesante, având în vedere că fondatoarea organizației are interese în sectorul energetic românesc.
Apelul la judecătorii CCR
Liderul PSD a subliniat speranța că judecătorii Curții Constituționale vor înțelege importanța construirii hidrocentralelor pentru independența energetică a României. „Sper că judecătorii de la Curtea Constituțională vor realiza că este esențial pentru România să devină o țară energetic independentă, dincolo de preocupările aduse în discuție de ONG-uri,” a declarat Zamfir.
Motivul sesizării lui Nicușor Dan
Nicușor Dan a formulat sesizarea în baza articolului 35 din Constituție, care garantează dreptul la un mediu sănătos. El a explicat că modificările propuse ridică probleme de constituționalitate și contravin obligațiilor pe care România le are ca stat membru al Uniunii Europene. Legea permite reducerea limitelor ariilor protejate, precum și excluderea evaluării de mediu pentru anumite proiecte energetice considerate de interes național.
Argumente în favoarea sesizării
Sesizarea subliniază mai multe aspecte importante: încălcarea dreptului fundamental la un mediu sănătos, contrar directivelor europene privind protecția habitatelor, precum și eliminarea evaluărilor de mediu care prezintă un risc semnificativ pentru biodiversitate. Nicușor Dan a insistat că adoptarea de norme ce slăbesc aceste garanții ar putea reprezenta un regres legislativ major.
Controversa legislativă
Legea în discuție a generat un climat tensionat în Parlament. Modificările aduse regimului ariilor protejate au fost aprobate de Camera Deputaților, ca for decizional, și permit continuarea lucrărilor hidroenergetice începute înainte de 2007. Este important de subliniat că proiectele desemnate ca obiective strategice pentru apărare vor fi exceptate de la restricțiile din ariile protejate.
Reacția ministrului Mediului
Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a caracterizat modificările ca fiind o „rușine” care ar putea dăuna grav pădurilor valoroase din România pentru mulți ani de acum încolo. Ea a subliniat necesitatea unei evaluări obiective a proiectelor în curs, pentru a determina care dintre ele merită să fie finalizate. Buzoianu a adăugat că, din cauza legislației actuale, multe hidrocentrale ineficiente sunt blocate, deoarece nu mai dispun de debitele necesare pentru a produce energie.
