Impactul stresului asupra sănătății mentale
Psihologul Jeni Chiriac subliniază că multe persoane își impun așteptări nerealiste și consideră că a „lua o pauză” sau a recunoaște că nu mai pot reprezintă o formă de slăbiciune. Ea scoate în evidență că, pe termen lung, stresul poate transforma oamenii în „clienți ai spitalelor”.
Pauza – o necesitate, nu o slăbiciune
„Adesea uităm că avem dreptul la o pauză; nu trebuie să fim neapărat constrânși să luăm una, ci trebuie să conștientizăm că avem nevoie să avem grijă de noi înșine. Epuizarea se acumulează treptat, strat cu strat. Este un sindrom care afectează nu doar latura cognitivă, ci și cea emoțională și fizică”, a explicat Jeni Chiriac marți seara, la Medika TV.
Percepția eronată despre limitări
Chiriac a menționat că, adesea, oamenii consideră că a lua o pauză și a admite că nu mai pot reprezintă un semn de slăbiciune, în realitate, acest comportament ar trebui să fie privit în mod diferit.
Stresul pe termen lung și efectele sale
„În momentul în care discutăm despre stresul cronic și despre presiunea pe care ne-o impunem, nu realizăm că suntem expuși la niveluri crescute de cortizol, fără a lua pauze necesare. Ne supunem astfel unui stres fizic, care se resimte respiratoriu, cardiovascular, dar și explicabil prin probleme gastro-intestinale precum hiperaciditate, reflux sau ulcere”, a adăugat psihologul.
Pintre suferințele cauzate de stres
Chiriac a mai menționat că, din cauza stresului, unii oameni ajung să simtă că totul în viața lor se rezumă la „durere sau suferință”, fie aceasta de natură fizică sau emoțională. În astfel de momente, cei care se confruntă cu stări de epuizare sunt sfătuiți să caute ajutor specializat.
Identificarea semnelor de epuizare
Recunoașterea semnelor timpurii ale epuizării este crucială. Aceasta poate include oboseală persistentă, schimbări de dispoziție sau dificultăți în concentrare. De regulă, aceste simptome sunt ignorate, iar persoanele continuă să își exercite presiuni suplimentare asupra lor.
Strategii de gestionare a stresului
Pentru a contracara efectele stresului cronic, este esențială adoptarea unor strategii sănătoase de gestionare a stresului. Acestea pot include meditația, exercițiile fizice regulate și tehnici de respirație. Toate acestea contribuie la echilibrarea nivelurilor de cortizol și la îmbunătățirea stării generale de bine.
Dezfășurarea activităților de relaxare
Activitățile de relaxare sunt importante pentru a preveni instalarea epuizării. Chiriac recomandă ca oamenii să aloce timp activităților care îi bucură, fie că este vorba despre hobby-uri, întâlniri cu prietenii sau pur și simplu momente de liniște și reflecție.
Rolul comunității și al suportului social
Sprijinul din partea comunității și a prietenilor este esențial. Oamenii trebuie să se simtă încurajați să împărtășească, să discute despre sentimentele lor și să ceară ajutor atunci când simt că nu mai fac față.
Educarea populației despre sănătatea mintală
Chiriac subliniază importanța educației în domeniul sănătății mintale, astfel încât oamenii să devină conștienți de propriile limite și să își recunoască nevoile. Spațiul public ar trebui să fie mai deschis privind discuțiile despre sănătatea mentală, pentru a reduce stigma asociată cu căutarea ajutorului.
Promovarea unui stil de viață echilibrat
Adoptarea unui stil de viață echilibrat, care include o alimentație sănătoasă, exerciții fizice și timp pentru relaxare, poate contribui la diminuarea efectelor stresului. Programele comunității care promovează activitățile de grup sau sporturile de echipă pot avea un impact pozitiv asupra stării mentale a indivizilor.
Conștientizarea limitelor personale
Este esențial ca fiecare individ să devină conștient de propriile limite. Asumarea responsabilității pentru propria sănătate mentală este un prim pas crucial. Dacă cineva se simte copleșit, este important să ceară ajutor și să nu se simtă rușinat de vulnerabilitatea sa.
