Legea majoratului online adoptată de Senat
Propunerea legislativă referitoare la majoratul online a fost aprobată de Senat. Aceasta stipulează că minorii sub 16 ani pot accesa servicii online și își pot crea conturi personale doar cu consimțământul parental verificabil. Luni, s-au înregistrat 123 de voturi „pentru”, alături de șase abțineri, conform informațiilor furnizate de Agerpres.
Restricțiile impuse de această lege nu se aplică platformelor online dedicate educației, acreditate de Ministerul Educației și Cercetării sau de autoritățile europene competente.
Scopul inițiativei legislative
Legea, inițiată de parlamentarii din PNL, PSD și UDMR, are ca obiectiv implementarea unor măsuri de protecție pentru minori împotriva conținutului dăunător disponibil pe internet. Această reglementare este menită să asigure o dezvoltare fizică, mintală și morală adecvată pentru tineri. Următorul pas va fi dezbaterea propunerii de către Camera Deputaților, care are rol decizional în acest proces.
Declarația inițiatoarei, Nicoleta Pauliuc
Nicoleta Pauliuc, una dintre inițiatoarele legii și președinte al Comisiei de apărare, a explicat: „Stabilim vârsta majoratului online la 16 ani. În viața reală, un tânăr poate face diverse activități la momentul majoratului, iar și online este necesar să avem reglementări clare privind vârsta de înțelegere a conținutului digital.”
Ea a subliniat că ANCOM va lucra la norme specifice pentru aplicarea acestei legi. „Există un regulament european care se referă la conținutul accessible tinerilor, asigurându-se că nu este dăunător. ANCOM va stabili responsabilitățile și mecanismele necesare. Legea oferă un termen de șase luni pentru dezvoltarea normelor”, a adăugat Pauliuc.
Detalii despre propunerea legislativă
Această propunere legislativă a fost lansată în 2023, când România se număra printre primele țări europene care abordau public problema majoratului online. În 2025, contextul european este favorabil aplicării acestei legi, deoarece UE va introduce, în iulie 2025, o aplicație pentru verificarea vârstei, permițând confirmarea acesteia fără a expune datele personale ale utilizatorilor.
De asemenea, teme precum „maturitatea digitală” sunt pe agenda reuniunii miniștrilor digitalizării din UE, din iunie 2025, oferind României șansa de a promova un standard european similar cu cel prevăzut în această legislație.
Principalele prevederi ale legii
Noua lege propune următoarele aspecte:
– Stabilirea vârstei de 16 ani ca prag al maturității digitale;
– Accesul la platforme și crearea de conturi personale să se facă doar cu acordul explicit al părinților sau tutorilor legali;
– Dreptul părinților de a suspenda sau șterge conturile copiilor, precum și de a limita accesul la conținut dăunător;
– Obligații clare pentru platforme, incluzând filtrarea conținutului, etichetarea pe categorii de vârstă și interzicerea publicității adresate minorilor;
– Excepții pentru platformele educaționale autorizate;
– Sancțiuni dure, inclusiv amenzi corespunzătoare cifrei de afaceri și suspendarea activității pentru furnizorii care nu respectă reglementările.
Impactul inițiativei asupra serviciilor online
Inițiativa semnată de Nicoleta Pauliuc nu se limitează doar la platformele mari, ci vizează un spectru larg de servicii online. Aceasta include rețele sociale mai mici, site-uri de conținut, aplicații bancare și jocuri online.
România se confruntă, asemenea altor țări europene, cu o proliferare a fenomenelor periculoase în mediul digital, cum ar fi provocările virale, accesul la conținut inadecvat, consumul de substanțe interzise, bullying-ul, fraudele și dependența de tehnologie.
