Prima pagină » Iasi in fiecare pagina » Autostrada Moldovei avansează: A7 lotul 2 Focşani–Bacău trece de 80%, 1.500 de muncitori şi 422 de utilaje mobilizate, cu deschidere parţială până la finalul anului şi finalizare completă în 2026

Autostrada Moldovei avansează: A7 lotul 2 Focşani–Bacău trece de 80%, 1.500 de muncitori şi 422 de utilaje mobilizate, cu deschidere parţială până la finalul anului şi finalizare completă în 2026

by Salut Iasi

Stadiul lucrărilor pe Autostrada Focșani–Bacău

Până în prezent, progresul fizic al lucrărilor pe lotul 2 al Autostrăzii Focşani–Bacău (A7) a depăşit 80%, conform informațiilor furnizate de CNAIR. Constructorul UMB Spedition a mobilizat aproximativ 1.500 de muncitori și 422 de utilaje pe acest șantier.

Detalii despre lucrări

Lucrările se desfăşoară la nodurile rutiere Adjud și Răcăciuni, unde stadiul fizic a atins 65% și, respectiv, 85%. Antreprenorul lucrează la terasamente, așternerea mixturilor asfaltice și a stratului de uzură, precum și la montarea parapetelor metalice, realizarea marcajelor rutiere și instalarea panourilor fonoabsorbante.

Deschiderea circulației

Conform oficialului CNAIR, până la finalul anului 2025, circulația ar putea fi deschisă pe aproximativ 17 km, între Domnești Târg și Adjud. Valoarea totală a contractului pentru acest lot este de 2,48 miliarde lei, fără TVA, și este finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Progresele pe tronsonul Focșani–Bacău

Integrarea acestui tronson de 38,78 km în rețeaua de autostrăzi este o componentă esențială a Autostrăzii Moldovei, un proiect considerat strategic pentru îmbunătățirea conectivității estului României. În prezent, pe întregul tronson Focșani–Bacău, care se întinde pe 95,9 km, UMB Spedition utilizează aproape 4.000 de muncitori.

Perspectivele pentru 2026

Se estimează că, menținând ritmul actual de execuție, în anul următor, România va avea posibilitatea de a circula pe autostradă de la București la Pașcani, pe o distanță de 390 km, prin A3 și A7. Acesta reprezintă un pas important în facilitarea accesului la infrastructura de transport din regiune.

Proiecte conexe derulate de CNAIR

În paralel cu dezvoltarea A7, CNAIR avansează și cu alte inițiative majore. De exemplu, pe lotul 3 Pietroasele–Buzău al autostrăzii Ploiești–Buzău, stadiul lucrărilor a ajuns la 81%. De asemenea, pe A1 Margina–Holdea, unde se impun lucrări de săpătură pentru tuneluri, activitățile se desfășoară non-stop, cu o echipă de 800 de muncitori și peste 200 de utilaje.

Proiectele de infrastructură și bugetul alocat

Pentru sprijinirea acestor eforturi, CNAIR beneficiază de un buget record pentru infrastructura rutieră. În 2025, compania a alocat inițial 18 miliarde lei și a cerut o suplimentare care ar putea ajunge până la 22 miliarde, în vreme ce pentru anul 2026 se estimează că va fi necesară o sumă de 25 miliarde lei.

Nevoile strategice pentru drumuri de mare viteză

Directorul CNAIR, Cristian Pistol, a subliniat că obiectivul este livrarea a 250 km de autostrăzi până în 2025. Nu este o simplă chestiune cantitativă, ci una strategică, menită să reducă deficitul de drumuri rapide și să conecteze coridoarele paneuropene. În 2024, România a finalizat aproximativ 200 km de autostradă, iar A0, semi-inelul de sud al Capitalei, este programată pentru finalizare în 2026.

Impactul asupra pieței imobiliare

Investițiile în infrastructură au început să își facă simțit impactul asupra pieței imobiliare. Regiuni precum Timișoara, Sibiu, Oradea și Ploiești au văzut o expansiune rapidă a infrastructurii în ultima decadă, iar estul țării, prin Focșani, Bacău și Buzău, se află acum în atenția dezvoltatorilor majori.

Asigurarea disciplinei contractuale

Pentru a menține disciplina în cadrul proiectelor, CNAIR a implementat proceduri stricte. Compania poate emite certificate negative la intervale de trei luni pentru antreprenorii care nu respectă termenele stabilite, iar contractele prevăd formule de actualizare lunară a costurilor conform prețurilor reale ale materialelor.

Provocările actuale pentru constructori

Cristian Pistol a precizat că inflația materialelor nu mai constituie o justificare pentru întârzieri, subliniind că constructorii sunt conștienți de aceste cerințe. Aceste măsuri sunt menite să asigure o execuție constantă și eficientă a lucrărilor.

Ar putea să vă placă și

Lasă un comentariu