Serbia s-a înarmat în mare secret în ultimii ani și lasă de înțeles că vede în NATO un potențial inamic, sună dezvăluirea șocantă făcută de președintele prorus Aleksandar Vucic. ”Puțini știu ce arme am adus”, spune Vucic.Președintele sârb Aleksandar Vucic a declarat că Serbia și-a reînarmat în secret armata în ultimii ani, cu scopul de a-și spori semnificativ capacitățile de a asigura libertatea și securitatea națională, relatează agențiile bulgare de știri BGNES și Novinite, potrivit Pro Tv.Potrivit acestuia, Forțele Armate Sârbe sunt acum mai puternice ca niciodată, iar amploarea noilor capacități militare ale țării a fost ținută în mod deliberat secretă. „Puțini oameni știu ce arme am adus. Am făcut-o în secret”, a spus Vucic.Președintele prorus al Serbiei a subliniat o aliniere tot mai mare în domeniul apărării între Kosovo, Albania și Croația, susținând că cele trei țări „creează o alianță militară” și au încurajat în repetate rânduri Bulgaria să li se alăture eforturilor.În acest context, susține Vucic, Serbia este obligată să își consolideze propria forță militară
Președintele a anunțat că o paradă militară majoră în septembrie va servi drept demonstrație publică a arsenalului îmbunătățit al Serbiei.Aleksandar Vucic a subliniat că țara a „ascuns schimbări uriașe” în structura și echipamentul forțelor sale armate. „Cel mult cinci persoane sunt conștiente de ceea ce am dobândit”, a afirmat Vucic, adăugând că mulți observatori vor fi „surprinși” de îmbunătățiri.
Serbia nu a reacționat la survolul dronelor NATO pentru a nu-și dezvăluie noile dotări militarePreședintele sârb a menționat că, în conformitate cu o doctrină militară revizuită, armata Serbiei trebuie să dezvolte „o putere incomparabil mai mare” pentru a-și păstra suveranitatea și a rămâne o forță credibilă.Președintele Vucic a mai spus că Serbia a dezvoltat noi capabilități aeriene fără pilot și că „multe tipuri de drone” fac acum parte din inventarul său de apărare. Potrivit acestuia, dronele NATO au fost detectate zburând deasupra teritoriului sârb de mai multe ori, dar Belgradul a ales să nu reacționeze, pentru a-și păstra ascunse capabilitățile de apărare. „Nu vrem ca ei să știe ce avem”, a explicat președintele sârb.Serbia este vecină cu România, iar cele două țări au o relație istorică foarte bună. România nu recunoaște Kosovo și nici nu face parte din acordurile regionale menționate de Vucic. Țara noastră este însă membră NATO, astfel încât este greu de crezut că nu are cunoștință de ”dronele NATO” care ar fi zburat deasupra Serbiei, așa cum le invocă președintele Aleksandar Vucic.Apărând dreptul Serbiei la pregătire militară, Vucic a respins sugestiile conform cărora țara reprezintă o amenințare pentru vecinii săi. El a subliniat că Serbia este înconjurată de state membre NATO și nu are niciun interes să lanseze vreo agresiune, dar a spus că trebuie să rămână vigilentă. „Nu vom trage primii”, a spus el. „Dar trebuie să fim pregătiți să ne apărăm țara”.Serbia cere SUA să permită activitatea NIS, filială a GazpromVucic a abordat și chestiuni economice, confirmând că Serbia se pregătește să reia discuțiile cu Statele Unite privind viitorul industriei petroliere sârbe (NIS). NIS a depus o nouă cerere către Departamentul Trezoreriei SUA, solicitând o licență specială care i-ar permite să continue să opereze după 27 iunie, când expiră licența sa actuală.Compania petrolieră a fost sancționată din cauza legăturilor sale cu Gazprom Neft din Rusia, o companie care se află sub sancțiuni occidentale din cauza războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Cererea NIS vizează prevenirea perturbării operațiunilor sale, deoarece proprietatea rusească o plasează într-un „risc secundar” în temeiul regimurilor internaționale de sancțiuni.Este demn de remarcat faptul că, pe 18 martie, Kosovo, Albania și Croația au semnat o Declarație privind Cooperarea în Materie de Securitate și Apărare. Acordul trilateral pune accentul pe o coordonare mai profundă în răspunsul la amenințările de securitate și riscurile hibride.Deși a fost perceput de unii ca începutul unui pact militar, țările semnatare au negat acest lucru, afirmând că scopul este de a consolida stabilitatea regională, mai degrabă decât de a forma o alianță.
