Disputa din interiorul Curții Constituționale
Surse din cadrul Curții Constituționale semnalează o neînțelegere fără precedent privind motivarea deciziei prin care a fost declarată neconstituțională legea ce reglementa pensiile de serviciu ale magistraților. Conform acestor informații, paragrafele 191-220 ar fi fost incluse în documentul final fără consimțământul celor cinci judecători care au votat pentru neconstituționalitate. Acești judecători ar fi aflat despre conținutul final doar după publicare și s-ar fi declarat „șocați” de prezența unor considerații de fond, având în vedere că soluția a fost bazată exclusiv pe absența avizului CSM.
Controversele din cadrul deciziei
Se pare că fragmentele contestate abordau teme precum urgența bugetară, raportările la PNRR și libertatea de apreciere a legiuitorului în domeniul pensiilor de serviciu, subiecte ce au fost ulterior invocate politic pentru a susține proiectul guvernamental. După publicarea deciziei, au circulat mesaje oficiale și comentarii ce afirmau că „CCR a declarat legalitatea legii, lipsa avizului CSM fiind singura problemă”, o interpretare pe care judecătorii majoritari o consideră eronată, ca rezultat al acelor pasaje neasumate.
Semnătura judecătorilor și opiniile divergente
Decizia majoritară a fost formulată de judecătorii Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu, Mihai Busuioc și Mihaela Cochină. Gheorghe Stan a exprimat o opinie concurentă, în timp ce opinia separată a fost semnată de Simina Tănăsescu (președinta CCR), Iulia Scântei, Csaba Asztalos și Dacian Dragoș.
Cererea de erată și controversele de imagine
Judecătorii din majoritate au solicitat o erată pentru a corecta o „eroare materială” și pentru a republica decizia în forma convenită, fără paragrafele contestate. Cu toate acestea, în presă au apărut atacuri împotriva judecătoarei Mihaela Cochină, care a votat împotriva legii pe motivul locuinței de serviciu. Sursele susțin că după aceste atacuri, judecătoarea nu a mai susținut corectura, alăturându-se colegilor din minoritate, ceea ce a menținut decizia neschimbată.
Tensiunile interne și conflictele juridice
Informațiile sugerează că au existat două zile tensionate în interiorul Curții, cu acuzații reciproce și chiar amenințări cu plângeri penale legate de conflictul privind motivarea. Controversa s-a concentrat și pe atribuirea unor pasaje judecătoarei Laura-Iliana Scântei, despre care există suspiciuni că ar avea legături cu premierul Bolojan. De asemenea, sursele menționează existența unor presiuni politice pentru grăbirea motivării și a procesului intern.
Conținutul deciziei și motivele de neconstituționalitate
Decizia Curții a anulat în întregime legea pe baza nerespectării procedurii de avizare la CSM, considerată o garanție constituțională a independenței justiției. Considerentele acestei decizii au abordat prematuritatea solicitării avizului, imposibilitatea comprimării termenului de 30 de zile, și impactul asupra rolului CSM, concluzii ce au dus la respingerea actului normativ înainte de intrarea sa în vigoare. Paragrafele contestate, deși neinfluențând efectul deciziei, sugerează o compatibilitate a procedurii de asumare a răspunderii Guvernului cu Constituția, ceea ce a dus la interpretări politice ce sugerează că legea ar fi acceptabilă pe fond, fiind anulat doar pentru o eroare procedurală.
Contextul legal și reacțiile din magistratură
Legea care modifica pensiile de serviciu ale magistraților a fost adoptată prin asumarea răspunderii de către Guvern, acest demers fiind contestat de Înalta Curte și organizațiile profesionale. În același timp, în sistemul judiciar s-au organizat adunări generale, proteste și declarații publice critice față de modificările aduse condițiilor de pensionare. Sesizarea ÎCCJ a îmbinat aceste critici cu atacuri pe marginea procedurii, invocând încălcarea rolului CSM în procesul de avizare.
Discuțiile despre viitorul legii
Motivarea publicată de Curte a evidențiat că doar motivele extrinseci legate de aviz au fost considerate valide, anunțând astfel anularea legii fără a lua în considerare criticile privind conținutul său. Aceasta a generat controversa actuală, unele persoane din sfera politică susținând că fragmentele 191-220 confirmă o compatibilitate generală cu Constituția. Judecătorii din majoritate afirmă că aceste pasaje nu le aparțin și nu au fost agreate, ceea ce lasă posibilitatea unui control de fond deschis pentru viitor.
Impactul și următorii pași
Cererea de erată, acum abandonată, lasă motivarea în forma actuală, într-o atmosferă de neîncredere între judecători, alimentată de suspiciuni privind modul de lucru intern al documentului. Legea rămâne în continuare în vigoare, iar executivul este obligat, în cazul unui nou proiect, să respecte procedura de avizare la CSM conform reglementărilor stabilite de Curte. Fragmentele adăugate subiectiv în motivare nu pot fi folosite ca jurisprudenta în viitoarele evaluări ale unor noi propuneri legislative.
