Într-o dezvăluire recentă, Mihaela Lămâița Ciocea, fostă judecătoare la Curtea de Apel București, a adus în atenția publicului o serie de practici dubioase ale unui om de afaceri influent. Aceasta a făcut referire la un tragic accident rutier din stațiunea 2 Mai, unde un tânăr sub influența drogurilor, fiul unui om de afaceri cunoscut, a provocat decesul a doi tineri și a lăsat alți trei în stare gravă.
Mihaela Lămâița Ciocea a rememorat perioada anilor 2000, când, în calitate de judecător la Judecătoria Sectorului 3 din București, a avut numeroase interacțiuni cu Mihail Pascu, tatăl tânărului implicat în accident. Pascu, descris ca un „investitor imobiliar”, era un personaj constant în sala de judecată, având numeroase litigii cu persoane cărora le oferise împrumuturi cu dobândă exorbitantă.
Conform mărturiei fostei judecătoare, Pascu avea obiceiul de a lua în posesie apartamentele persoanelor care împrumutau bani de la el, nu din cauza neplății datoriilor, ci datorită unor practici neortodoxe. Când debitorii își achitau datoriile sau ratele la împrumuturi, Pascu refuza să le ofere chitanțe, procedând ulterior la executarea silită a bunurilor lor.
Această situație a pus magistrații într-o poziție dificilă, deoarece legislația vremii nu permitea acceptarea probelor cu martori pentru sume care depășeau 250 de lei. Astfel, multe victime ale acestor practici nu puteau dovedi că și-au achitat datoriile.
Mihaela Lămâița Ciocea a subliniat și faptul că majoritatea românilor nu erau familiarizați cu reglementările Codului Civil referitoare la împrumuturi, având în vedere că acestea fuseseră neglijate în perioada comunistă. Această lipsă de informare a fost exploatată de cămătari și avocați fără scrupule, care au profitat de naivitatea cetățenilor.
În ciuda acestor obstacole, fostul magistrat a reușit să soluționeze în favoarea debitorilor câteva cazuri. Unul dintre aceștia, un intelectual, a mărturisit că a devenit atât de apropiat de Pascu încât se simțea jenat să îi ceară chitanțe pentru sumele împrumutate.
Mihail Pascu, deși avea avocați, era mereu prezent în sala de judecată, profitând de imaginea sa de om respectabil. Aceasta a ridicat întrebări legate de posibilele sale conexiuni cu DIICOT și de posibilitatea ca acesta să fi recurs la trafic de influență pentru a proteja interesele fiului său.
Fosta judecătoare a subliniat că înșelăciunile comise de cămătari au fost un fenomen răspândit în anii ’90 și la începutul anilor 2000, afectând sute de mii de români. Deși cămătăria era interzisă și sancționată penal la acea vreme, justiția penală a refuzat să ia măsuri împotriva cămătarilor, considerând aceste cazuri ca fiind litigii civile.
În încheiere, Mihaela Lămâița Ciocea a ridicat semne de întrebare cu privire la integritatea sistemului judiciar și a celor responsabili de aceste nelegalități, întrebându-se dacă aceștia vor continua să acționeze în același mod și în viitor.
