Într-o lume în continuă schimbare, legislația se transformă, adaptându-se nevoilor și realităților emergente. Astfel, scena jocurilor de noroc din România a fost martora unei schimbări semnificative recente, cu adopția unui nou cadru legal destinat să aducă un control mai strict asupra publicității în acest domeniu. Noua lege, adoptată tacit în Senat, marchează un pas important în direcția reglementării acestei industrii, punând accent pe prevenție și protecție.
Aspectul central al acestei legi se referă la modul în care jocurile de noroc sunt promovate în societate. Într-o încercare de a contracara efectele nocive ale publicității agresive, legea introduce obligativitatea includerii unor mesaje de avertisment în reclame, cu scopul de a sensibiliza publicul cu privire la riscurile asociate acestui tip de divertisment. Un exemplu de mesaj este: „Familie, viața socială, bunăstare: ești gata să riști totul?”, un avertisment puternic care urmărește să creeze o conexiune emoțională și să inducă reflecție.
Contextul care a condus la această schimbare legislativă este unul complex. Un studiu realizat de GFK Romania în 2019, la solicitarea Asociației Organizatorilor de Jocuri de Noroc, a relevat că un bărbat din patru a participat la jocuri de noroc în acel an. Situația a fost percepută ca fiind posibil agravată de promovarea excesivă a acestor jocuri în spațiul public și de lipsa unor măsuri legislative adecvate sau a programelor de prevenție.
Legiuitorii au subliniat creșterea masivă, fără precedent, a activităților comerciale legate de jocurile de noroc. O cultură a jocurilor de noroc pare să se fi înrădăcinat în mentalul colectiv, alimentată de reclamele agresive, disponibilitatea online extinsă și numeroasele stabilimente stradale care facilitează accesul la pariuri sportive și alte forme de jocuri de noroc. Astfel, s-a creat un mediu propice pentru dezvoltarea dependenței și a îndatorării.
Dependența de jocurile de noroc nu este doar o problemă individuală, ci una care se reflectă la nivel societal. Pe lângă faptul că poate conduce la comportament impulsiv, aceasta poate duce la vulnerabilizarea financiară a familiei și alterarea statutului socio-profesional al persoanelor afectate. În timp ce pentru unii, jocurile de noroc rămân un divertisment ocazional, pentru alții, acestea pot deveni centrul existenței lor, asociindu-se cu stres major, anxietate, depresie și tulburări relaționale grave.
Impactul financiar, emoțional și social al adicției este resimțit cu intensitate mai mare în rândul grupurilor sociale marginalizate și dezavantajate. O măsură a magnitudinii fenomenului jocurilor de noroc în România poate fi oferită de câștigurile înregistrate de organizatorii de jocuri de noroc. Conform datelor furnizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului, cifra de afaceri a companiilor active în acest domeniu a fost de peste 9 miliarde de lei (1,8 miliarde de euro) în 2021.
Această legislație nouă vine să aducă un nivel suplimentar de responsabilitate în sectorul jocurilor de noroc, solicitând un comportament mai etic din partea organizatorilor. Camera Deputaților este forul decizional în această privință, având rolul de a asigura implementarea efectivă a noilor prevederi.
În încheiere, adoptarea acestei legi marchează un pas înainte în direcția creării unui cadru mai sigur și mai responsabil pentru operarea jocurilor de noroc în România. Este o mișcare încurajatoare care, sperăm, va contribui la construirea unei societăți mai protejate și mai conștiente de riscurile asociate jocurilor de noroc.