Într-un reviriment de situație remarcabil, Guvernul României a decis să anuleze amânarea plății restanțelor salariale cuvenite judecătorilor și procurorilor, marcând un moment crucial în discuțiile legate de drepturile salariale ale personalului din sistemul judiciar. Această decizie vine în urma unei presiuni constante și a unor dezbateri aprinse, evidențiind angajamentul autorităților de a asigura un cadru financiar stabil și echitabil pentru cei implicați în administrarea justiției.
Ministrul de Finanțe, Marcel Bolos, a detaliat această schimbare de direcție într-o conferință de presă recentă. Inițial, intenția a fost aceea de a amâna tranșele aferente anului 2023 pentru 2024, ca o măsură de reducere a cheltuielilor bugetare, conform unui draft al unei Ordonanțe de Urgență. Însă, vineri, 27 octombrie 2023, o nouă formă a Ordonanței a fost publicată în Monitorul Oficial, unde prevederile privind amânarea au fost eliminate, indicând că plățile vor fi efectuate conform programului inițial.
Marcel Bolos a explicat că, în absența unui cadru legal care să reglementeze altfel, legea prevede că toți magistrații care și-au obținut în instanță aceste drepturi bănești își vor primi restanțele salariale până la sfârșitul anului, conform titlurilor de creanță existente. Aceasta este o veste bună pentru judecătorii și procurorii care au așteptat cu nerăbdare aceste plăți, oferindu-le o siguranță financiară mult necesară.
Anunțul a venit ca un răspuns la criticile vehemente adresate inițiativei de amânare a plăților, care a fost văzută ca o neglijare a drepturilor salariale ale personalului judiciar. Într-un context mai larg, această decizie reflectă eforturile guvernului de a îmbunătăți relațiile cu sectorul judiciar și de a se asigura că profesioniștii din acest domeniu sunt recompensați corespunzător pentru munca lor esențială.
Ministrul Bolos a dezvăluit că suma totală a restanțelor salariale se ridică la 1.7 miliarde lei, o sumă considerabilă care subliniază impactul financiar semnificativ al acestei decizii. În plus, el a menționat că cheltuielile legate de titlurile de proprietate, care depășesc 4.3 miliarde lei anual, nu sunt nesemnificative, subliniind nevoia de a avea o ordonare firească a cheltuielilor.
Această schimbare de direcție este un exemplu clar al modului în care feedbackul și dezbaterile constructive pot conduce la revizuiri ale politicii guvernamentale.
În concluzie, decizia guvernului de a onora plățile restante salariale pentru judecători și procurori este un pas pozitiv spre crearea unui mediu de lucru mai stabil și mai echitabil în sistemul judiciar. Este esențial ca această decizie să fie urmată de alte inițiative care să abordeze problemele structurale existente în cadrul bugetar și să continue promovarea unui dialog deschis și constructiv între guvern și sectorul judiciar.
Prin urmare, revoluția dreptății salariale marchează nu numai un triumf pentru judecători și procurori, dar și un exemplu de bune practici î
