Într-o mișcare uluitoare, Curtea de Apel Cluj, reprezentată de judecătorii Lucian Marian și Mihai Gilca, a respins cererea Direcției Naționale Anticorupție (DNA) de a ignora deciziile Curții Constituționale a României (CCR) referitoare la prescripția răspunderii penale. Motivul? Simplu: reglementările europene, și în special recenta decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) din 24 iulie 2023, nu sunt aplicabile în cazurile de corupție de pe teritoriul național.
Totul a pornit de la un dosar incendiar în care se acuza trafic de influență, având în prim-plan fostul subprefect de Sălaj, Claudiu Baican și omul de afaceri Radu Dan. Mai exact, DNA a încercat să conteste deciziile CCR privind prescripția, susținând că trebuie să se alinieze la decizia CJUE. Judecătorii Marian și Gilca au avut însă o altă părere.
Pentru a înțelege amploarea situației, să ne uităm mai atent la context. DNA a argumentat că deciziile CCR, în special 297/2018 și 358/2022, referitoare la prescripția răspunderii penale, trebuie ignorate în lumina deciziei CJUE. Aceasta, potrivit DNA, ar avea superioritate. Cu toate acestea, instanța de la Cluj a considerat că solicitarea DNA este nefondată, mai ales că decizia CJUE este axată doar pe infracțiunile care afectează interesele Uniunii Europene.
Un aspect care adaugă un nivel de complexitate acestei dispute este că decizia CJUE din 24 iulie 2023 pare să sublinieze importanța aplicării deciziilor CCR și ICCJ cu privire la prescripție, lăsând la latitudinea instanțelor naționale să le ignore doar în cazuri de fraudă gravă la interesele financiare ale UE și când există un risc major de închidere a unui număr mare de procese.
Dar, chiar și așa, DNA a continuat să solicite ignorarea deciziilor CCR și ICCJ pe prescripție, în ciuda numeroaselor hotărâri ale instanțelor naționale care au fost pronunțate după decizia CJUE, inclusiv cele ale Înaltei Curți.
Opinia judecătorilor Lucian Marian și Mihai Iulian Gilca este clară și concisă: „O astfel de solicitare [a DNA] nu poate fi primită, întrucât jurisprudența CJUE își găsește exprimare în cauze care au ca obiect infracțiuni ce aduc atingere intereselor UE… riscul sistemic de impunitate a faptelor de corupție se regăsește doar la nivel de afirmație.”
Această situație ridică o serie de întrebări pertinente. În ce măsură poate DNA să ignore deciziile instanțelor naționale bazându-se pe interpretări ale deciziilor europene? Care este adevărata putere și influență a CJUE în contextul național? Și cel mai important, în contextul luptei împotriva corupției, ce măsuri pot fi luate pentru a asigura o justiție corectă și echitabilă?
Rămâne de văzut cum vor evolua lucrurile în viitor, dar este clar că această decizie a Curții de Apel Cluj a setat un precedent interesant, care va fi studiat și analizat de experții în drept și de comunitatea juridică în ansamblu.
