Controversa atacului din Marea Caraibelor
Controversatul atac american din Marea Caraibelor, soldat cu moartea a doi supraviețuitori neînarmați ai unei ambarcațiuni suspectate de trafic de droguri, a generat reacții intense. Declarațiile contradictorii ale Casei Albe și ale președintelui Donald Trump contribuie la amplificarea suspiciunilor. Potrivit ABC News, dezvăluirile recente au stârnit reacții din partea parlamentarilor din ambele partide, care solicită clarificări asupra incidentului.
Accuzații împotriva Secretarului Apărării
Crește suspiciunea că Secretarul Apărării, Pete Hegseth, un fost prezentator de televiziune transformat în lider militar, ar fi emis ordine ce ar putea fi considerate crime de război, în conformitate cu legislația internațională și cea americană. În contextul acestui scandal, purtătoarea de cuvânt Karoline Leavitt a declarat că președintele Trump ar fi dat comanda ca „toată lumea să fie eliminată” de la bordul ambarcațiunii, afirmând că Hegseth a fost cel care a transpus această ordine.
Declarațiile președintelui Trump
Aflat la bordul Air Force One, Trump a declarat că nu ar fi dorit un atac suplimentar și a adăugat că Hegseth a negat că ar fi dat un astfel de ordin. Președintele a exprimat „mare încredere” în Hegseth, contrazicând astfel informațiile oficiale care circlau la acea vreme.
Detalii despre misiune și atac
Conform surselor citate de The Washington Post, Hegseth ar fi emis o directivă verbală înainte de misiunea din 2 septembrie, cerând eliminarea tuturor persoanelor de la bord. În urma primului atac cu rachete, care a lăsat doi bărbați supraviețuitori, amiralul Mitch Bradley, ulterior promovat în fruntea Forțelor pentru Operațiuni Speciale, ar fi ordonat un al doilea atac pentru a respecta intenția atribuită lui Hegseth.
Supraviețuitorii și impactul misiunii
Conform unei surse ce a vorbit cu ABC News, supraviețuitorii au fost uciși ulterior, dar lanțul ordinelor și circumstanțele exacte ale atacului rămân neclare. Hegseth neagă acuzațiile, caracterizându-le drept „fabricate” și insistând că misiunea s-a desfășurat conform dreptului conflictelor armate.
Presiuni pentru investigații
Parlamentarii din ambele tabere politice solicită investigații rapide. Liderul democrat Chuck Schumer a cerut publicarea „înregistrărilor complete și needitate” ale atacului, subliniind astfel necesitatea transparenței în acest caz. Comisiile pentru Forțele Armate ale Senatului și Camerei au demarat investigații paralele și așteaptă mărturia amiralului Bradley.
Avertismente din partea senatorilor
Mai mulți senatori, printre care și democrații Tim Kaine și Chris Van Hollen, și-au exprimat îngrijorarea că atacul ar putea întruni criteriile unei crime de război, în special dacă supraviețuitorii nu reprezentau vreo amenințare. Aceste preocupări sunt la fel de reale și pentru colegii republicani, senatorul Thom Tillis subliniind că, în cazul în care ordinul se confirmă, cel responsabil trebuie să plece din Washington.
Poziția Statului Major Interarme
Statul Major Interarme (Joint Chiefs of Staff) susține că operațiunea a fost efectuată în conformitate cu legislația și a fost orientată spre distrugerea rețelelor de trafic de droguri. Totuși, criticii contestă coerența explicațiilor oferite de oficiali și avertizează că, în absența unui conflict armat recunoscut, uciderea supraviețuitorilor ar echivala cu „pur și simplu omor”.
Reacții din rândul publicului
Controversa a generat un val de reacții din partea opiniei publice, care devine tot mai neliniștită în privința acțiunilor guvernului. Multe organizații pentru drepturile omului au solicitat o revizuire amănunțită a incidentului pentru a asigura respectarea drepturilor fundamentale în conflictele armate. Discuțiile despre legalitate și etică în contextul acestor acțiuni continue să fie extrem de relevante și necesită o analiza profundă.
