Titluri alarmante de iarnă
De câțiva ani, în fiecare sezon rece, mass-media prezintă titluri dramatice precum „Vortexul polar lovește România!”, „Se anunță gerul siberian!” sau „Europa, înghețată din cauza vortexului polar!”. Cu toate acestea, experții observă că, paradoxal, atunci când vortexul polar este puternic, iarna în zona noastră tinde să fie mai blândă, conform surselor de specialitate.
Un fenomen atmosferic bine cunoscut
Termenul „vortex polar” poate părea nou, misterios și periculos, dar reprezintă, de fapt, un fenomen atmosferic cunoscut și studiat de decenii. Fără acest fenomen, iarna așa cum o cunoaștem astăzi nu ar mai fi aceeași. Specialiștii subliniază că panică se răspândește mai mult din modul de prezentare al informațiilor în mass-media, decât din realitatea atmosferică.
Ce este vortexul polar?
Vortexul polar nu este o anomalie, ci un element obișnuit al circulației atmosferice globale. Acesta constă într-o masă vastă de aer rece care se rotește în jurul unul dintre poli, fie Nord, fie Sud, la altitudini mari. Poate fi descris ca un „inel” de vânturi puternice, care înconjoară regiunile polare.
Componentele vortexului polar
Meteorologii identifică de obicei două componente principale ale vortexului polar:
– **Vortexul polar stratosferic** – Se găsește la altitudini de aproximativ 15–50 km deasupra nivelului mării, în stratosferă.
– **Vortexul polar troposferic** – Acesta este situat mai aproape de suprafața Pământului, în troposferă, unde se formează vremea de zi cu zi, incluzând nori, fronturi atmosferice și precipitații.
Aceste structuri se formează și se fortifică în fiecare iarnă, în urma unei răciri intense a zonei polare, fiind întreținute de un contrast puternic de temperatură între regiunile polare și cele tropicale.
Impactul stării vortexului polar
Intensitatea vortexului polar are un rol crucial în influențarea curenților de altitudine (jet stream) și în modul în care masele de aer rece sau cald se deplasează între latitudini. Un vortex bine definit și puternic tinde să mențină aerul rece aproape de Polul Nord, rezultând, de regulă, într-o iarnă mai blândă pentru Europa, dacă nu există alți factori intervenienți.
Vortex slăbit și efectele sale
Pe de altă parte, un vortex polar slăbit sau fragmentat poate permite aerului rece să se disperseze mai ușor către latitudini medii, cum ar fi Europa sau America de Nord. Această dinamică poate duce la episoade friguroase în zonele afectate. Este important de menționat că nu vortexul este responsabil pentru temperaturile scăzute și ninsorile, ci masa de aer ce pătrunde la altitudini inferioare, adesea îmbogățită cu precipitații din Marea Mediterană și Marea Neagră.
Factorii atmosferici și vremea în România
Fenomenele meteorologice din România și din restul Europei sunt influențate de modul în care se rearanjează sistemele de presiune și curenții de altitudine. Există scenarii tipice care pot apărea, cum ar fi:
– **Vortex polar puternic și organizat** – În acest caz, aerul rece rămâne concentrat la poli, ceea ce duce la ierni mai blânde și umede în Europa Centrală și de Est, cu circulație vest-est.
– **Vortex polar slăbit și blocaje atmosferice** – Se pot forma anticicloni durabili, pe fondul cărora curenții de altitudine deviază și permit aerului rece din Arctica sau Siberia să avanseze mai ușor spre Europa. Aceasta poate cauza episoade de frig sau perioade de temperaturi mult mai joase decât media climatică.
Vortexul și sezonul rece
Vortexul polar este parte integrantă a circulației atmosferice de iarnă. Existența acestuia nu ar trebui să genereze îngrijorări, ci să fie văzută ca o realitate fizică esențială pentru iarna așa cum o cunoaștem. România se caracterizează printr-un climat temperat-continental, unde frigul, gerul și temperaturile sub -10 °C sau -15 °C iarna sunt fenomene normale, chiar dacă apar sporadic în anumite sezoane.
Variabilitatea climatică și tendințele pe termen lung
O eventuală slăbire sau deformare a vortexului nu implică întotdeauna temperaturi record sau o „prăbușire” a sistemului climatic, având efecte diferite în funcție de regiune. În timp ce unele zone pot experimenta episoade reci, altele pot rămâne la temperaturi normale sau chiar ușor crescute. Apariția undelor de frig în sezonul rece nu contrazice procesul de încălzire globală, care este observat pe termen lung, în ciuda variabilității pe termen scurt care poate persista sau chiar intensifica.
